Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ținut sub un control relativ de Occident și Moscova timp de 22 de ani, conflictul mocnit dintre Armenia și Azerbaidjan a reizbucnit cu violență la sfârșitul săptămânii trecute, când lupte sângeroase dintre armenii și azerii din regiunea separatistă Nagorno-Karabah s-au soldat cu moartea a cel puțin 32 de persoane.
Cele două părți aruncă vina una pe cealaltă pentru reluarea incidentelor sângeroase: autoritățile de la Baku acuză “provocările” forțelor armene, iar guvernul de la Erevan susține că Azerbaidjanul a lansat “un atac masiv” cu tancuri, artilerie și elicoptere.
Confruntările au început vineri noapte și au continuat pe întreaga durată a zilei de sâmbătă, soldându-se, conform ambelor tabere, cu moartea a 18 militari armeni și 12 azeri, precum și a cel puțin doi civili. De asemenea, oficialitățile militare de la Baku au recunoscut că un elicopter de luptă a fost doborât de forțele armene.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a mai precizat că au fost distruse șase tancuri armene, informație respinsă însă de către armeni. Același minister a mai precizat că forțele azere au preluat controlul asupra a “două puncte strategice și asupra unui sat” din Nagorno-Karabah. Luptele din week-end au izbucnit în apropierea liniei de încetare a focului, stabilită în urma unui acord mediat anterior.
Liderii occidentali și Rusia cer încetarea luptelor
La câteva ore după declanșarea violențelor, liderii occidentali și Kremlinul au cerut încetarea imediată a focului. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, a solicitat oprirea luptelor și respectarea acordului de încetare a focului mediat de comunitatea internațională.
Citește pe Antena3.ro
Voluntarii armeni primesc uniforme și arme la un centru militar din Erevan. Între timp, ambele tabere încep să-și îngroapă morții, după confruntările sângeroase izbucnite la sfârșitul săptămânii trecute. Luptele s-au soldat până acum cu moartea a cel puțin 32 de persoane.
La rândul lor, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjoer Jagland, președintele Franței, Francois Hollande și ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, care este și președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au cerut beligeranților să reia negocierile în cadrul “Grupului de la Minsk”. Concomitent, prin vocea președintelui Vladimir Putin, Kremlinul a cerut atât azerilor cât și armenilor să pună capăt imediat luptelor.
În urma apelurilor internaționale, Azerbaidjanul a anunțat, ieri, încetarea unilaterală a focului în regiunea Nagorno-Karabah. Autoritățile de la Baku au avertizat însă că vor consolida apărarea “teritoriilor eliberate recent” și, în cazul în care forțele sprijinite de Erevan nu vor pune capăt “provocărilor”, Azerbaidjanul "va elibera toate teritoriile ocupate de armeni". De cealaltă parte, liderii armeni din Nagorno-Karabah au declarat că forțele azere continuă să le bombardeze pozițiile.
Un conflict departe de a fi încheiat
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan a început în 1988, după ce regiunea autonomă Nagorno-Karabah, cu populație majoritar armeană, a decis să se despartă de Azerbaidjan, pe atunci parte a URSS, și să se alăture Armeniei. În 1991, acest teritoriu și-a proclamat independența și a aruncat cele două părți într-un război soldat cu 30.000 de morți și sute de mii de refugiați.
Conflictul a fost “înghețat” în 1994, atunci când a intrat în vigoare un armistițiu negociat de Rusia și mediat de OSCE. În pofida acordului de încetare a focului, nu a fost semnat și un tratat de pace și, de-a lungul frontierei de demarcatie, au avut loc o serie de incidente militare, dar fără intensitatea consemnată în acest week-end.
Potrivit BBC, atât azerii cât și armenii au intrat în ultimii ani în posesia unor arme sofisticate, de ultimă generație, fiind pregătiți de luptă în orice moment.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ieri că țara sa va sprijini Azerbaidjanul "până la capăt" în conflictul cu Armenia, din regiunea Nagorno-Karabah.
