Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consorţiul Nord Stream 2 AG, care este în spatele gazoductului cu acelaşi nume, a informat că mai sunt de amplasat aproximativ 160 de kilometri din conducta de gaze care va face legătura între Rusia şi Europa, după ce un important subcontractor şi-a suspendat lucrările ca reacţie la sancţiunile americane.
Până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.
Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell).
Preşedintele american Donald Trump a promulgat vineri legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.
În pofida sancţiunilor americane, companiile care participă la construcţia gazoductului Nord Stream 2 au anunţat sâmbătă că intenţionează să finalizeze, în cel mai scurt timp posibil, acest proiect destinat să crească livrările de gaze naturale ruseşti spre Europa, dar nu au oferit alte detalii.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Conducta Nord Stream 2 era preconizată să devină operaţională la finele lui 2019, însă numeroase obstacole au împiedicat până acum finalizarea proiectului. Abia la sfârşitul lunii octombrie s-a obţinut acordul din partea Guvernului danez pentru ca gazoductul să îi traverseze apele. Acest aspect, alături de sancţiunile SUA, riscă să întârzie şi mai mult punerea în funcţiune a gazoductului, prevăzută iniţial pentru sfârşitul acestui an.
Citește pe Antena3.ro
