Consulul Catalin Bodoni: "Acordul de munca a fost amanat de greci"

Jurnalul National: Care este semnificatia termenului de "comunitate romaneasca" in Grecia?

Catalin Bodoni: Comunitatea romaneasca inseamna in primul rand cei care sunt stabiliti aici definitiv, adica cei care au domicilii stabile in Grecia. Sunt in jur de 4.500-5.000 de romani stabiliti definitiv in Grecia. Ei pot fi numiti diaspora romana din Grecia. Pe langa ei mai avem in jur de 100.000-110.000 de romani aflati legal la munca. Unii au venit direct la munca, altii au obtinut permis de sedere prin diverse situatii prevazute de legea greaca, precum "reintregirea familiei".

Care sunt zonele cele mai populate de romani?

Atena si apoi Salonic, in general zonele urbane. Estimat, Atena are in jur de 25.000-30.000 de romani. Nu avem o statistica oficiala pe care sa o punem la dispozitie, ci doar aprecierile ambasadei. In Salonic sunt in jur de 15.000 de romani. Mai avem comunitati destul de puternice in Larysa, Creta si in insula Rhodos.

Ocupatii

Care sunt ocupatiile principale ale romanilor din Grecia?

Daca ne referim la romanii din diaspora, cei care sunt stabiliti definitiv in Grecia... ei sunt in majoritate medici si ziaristi. Mai sunt arhitecti, oameni de cultura, de arta, multi sunt chiar aici in Atena. Iar daca ne referim la romanii veniti cu permis de sedere, majoritatea lucreaza in constructii si in domeniul agricol. In general, barbatii lucreaza in constructii, femeile in domeniul serviciilor. Putem vorbi de un numar mare de femei care, pe baza Legii 2910, privind regimul strain in Grecia, si-au reintregit familia. Barbatii au venit, s-au stabilit, au un loc de munca sigur, si statul elen le permite reintregirea familiei. Asta inseamna sa-si aduca sotia si copiii.

Se pune problema muncitorilor ilegali romani in Grecia?

Pe langa cei 110.000 de romani sunt si o parte ilegali. Trebuie spus de la inceput ca practic nu exista statistici oficiale privind numarul romanilor din Grecia. Autoritatile elene nu ne-au pus la dispozitie o statistica oficiala. Am avea 110.000 romani aflati legal la munca, 5.000 cu domiciliul stabil in Grecia si 70.000-80.000 de romani aflati ilegal. In majoritatea cazurilor poate fi vorba de cei care au avut permise de sedere si nu le-au mai fost prelungite.
Insa, cu toate astea, si-au pastrat sederea in Grecia. In mod ilegal, bineinteles. Si e vorba de cei care vin pe baza acestui acord intre Romania si statele Schengen din care face parte si Grecia. Au dreptul sa calatoreasca timp de 90 de zile, insa ei vin si raman peste termenul stabilit. Politia greaca ne-a dat estimari in 2002: sunt circa 10.000 de persoane care au ramas ilegal. Estimari de genul: "au intrat 100.000 si au plecat 90.000". In 2003 au fost 11.000 si in 2004, 10.000. Ei sunt cei care au ramas peste termenul-limita. Asta e practic din statisticile politiei de frontiera.

Cati bani trimit muncitorii in tara anual?

Mi-e greu sa spun. Pentru ca nu am mijloacele necesare ca sa fac o evaluare, insa stiu ca e vorba de sume importante. Poate totusi va pot da o imagine. In sensul ca avem 110.000 romani legali, 70.000-80.000 ilegali, care in general au salarii cuprinse intre 1.000 si 1.500 de euro pe luna. Au salarii dinspre medii spre bune. Cel putin pentru Grecia. Aici, salariul minim pe economie este de 580 de euro. Avem insa si situatii cand cetatenii romanii lucreaza la salarii foarte mici.

Dupa Olimpiada "Atena 2004" s-au schimbat regulile jocului in Grecia, mai sunt doriti muncitorii straini?

Pe undeva e legitima intrebarea, in sensul ca au fost asteptari ca dupa terminarea olimpiadei, avand in vedere finalizarea lucrarilor pentru instalatiile olimpice, statul elen sa mai limiteze din numarul strainilor care au participat la lucrarile respective. Insa n-a fost asa. Dupa terminarea olimpiadei n-au intervenit nici un fel de masuri care sa reduca numarul strainilor si inclusiv al romanilor aflati aici. Practic, atata vreme cat muncitorii imigranti se afla legal in Grecia, ei reprezinta o mana de lucru ieftina si din punctul asta de vedere statul elen e interesat sa-i mentina, insa dupa olimpiada, si nivelul de trai din Grecia a cunoscut o scadere din punct de vedere al puterii de cumparare si al cresterii preturilor.

Exista acorduri de munca intre Romania si Grecia?

A fost o incercare pentru negocierea unui acord de munca in 2003, insa nu s-a finalizat. In principiu datorita partii elene. Romania a propus incheierea unui acord privind forta de munca, insa acordul a fost amanat de partea elena. In prezent, nu exista un acord intre Romania si partea elena privind forta de munca.

Necazurile imigrantilor

Care sunt cele mai mari probleme?

Cele mai mari probleme sunt legate de permisul de sedere si schimbare a pasaportului. Deci, e vorba de un sistem legislativ care nu permite schimbarea pasaportului in conditiile in care permisul de sedere eliberat de statul elen nu este in posesia cetateanului roman respectiv. Practic e vorba de un sistem de verificare a legalitatii, in sensul ca nu poti schimba pasaportul daca nu ai sederea legala asigurata in Grecia. Putem spune ca asta e principala problema a romanilor. Statul elen nu elibereaza permisul de sedere intr-un termen foarte scurt si pana la eliberearea permisului de sedere sunt in posesia unei adeverinte care dovedeste sederea legala pana la primirea permisului de sedere propriu-zis.

Sunt romani care au avut impresia ca in Grecia vor gasi o viata mai buna si de fapt au o viata mai grea decat la ei acasa?

Am avut multe situatii de sprijin umanitar, in special in 2004, in jur de 30-35 de cazuri in care ambasada a acordat sprijin umanitar pentru cazare, o perioada de doua, trei zile, unor persoane fara posibilitati financiare. Pe acestia i-am sprijinit si sa-si procure bilete de intoarcere la un pret redus.
Avem o cooperare cu o firma de transport care accepta sa sprijine ambasada si sa faca o reducere la 50% a biletului de intoarcere. Din cele 30-35 de cazuri 18 au fost persoane de sex feminin, intrate in traficul cu fiinte umane, care au reusit sa scape din retelele respective de traficanti. Au solicitat sprijinul ambasadei sau al politiei. Restul de cazuri, pana la 30-35, au fost romani veniti la munca si lasati fara nici un fel de posibilitati financiare.

Cum ajung in astfel de situatii?

Exista retele specializate, se face plecarea de undeva din nordul Romaniei, Satu-Mare, Oradea, Moldova. Se recruteaza muncitori, li se promite ca vor avea un salariu generos, conditii de cazare si masa in Grecia. Li se solicita o suma de bani, in jur de 500 de euro pentru transportul din Romania in Grecia, via Ungaria, Austria, Italia. In momentul in care respectivii au achitat suma de 500 de euro si au ajuns in Grecia sunt lasati fara nici un fel de posibilitati financiare si de cele mai multe ori li se retine si pasaportul.

Acte

Romanii care vin la consulat ce solicita cel mai des?

Schimbarea pasaportului, inregistrarea nasterilor, transcrierea certificatelor de casatorie elene in registrele de stare civila romanesti, casatorii, efectuarea acestora. In perioadele de sezon, cand e vorba de aducerea copiilor din Romania in Grecia, se dau aceste declaratii pe proprie raspundere privind acordul de a calatori insotiti de persoanele terte, dar in final putem vorbi de autentificarea de protocol de schimbare a pasaportului si a buletinului si servicii in domeniul actelor de stare civila. Insa sigur, plaja serviciilor consulare asigurate de ambasador practic include toate categoriile de servicii.