Doar opt state din lume nu au semnat Convenţia Privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeilor, printre acestea aflăndu-se Statele Unite şi Iranul, două ţări incompatibile din punct de vedere politic.
Doar opt state din lume nu au semnat Convenţia Privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeilor, printre acestea aflăndu-se Statele Unite şi Iranul, două ţări incompatibile din punct de vedere politic.
Â
Â
Mişcările care se ocupă cu drepturile femeilor in intreaga lume consideră Convenţia Privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeilor (CEDAW) drept o "cartă a drepturilor" femeilor, insă, cu toate acestea, există pe glob opt state care nu au adoptat această cartă, printre ele aflăndu-se Statele Unite şi Iranul, informează BBC. Cele două state au sisteme economice, sociale şi politice diametral opuse, insă, cu toate acestea, drepturile femeilor nu par a fi o prioritate la Washington şi, cu atăt mai mult, la Teheran. "Acest tratat prevede cele mai elementare drepturi pentru femei, cum ar fi accesul la servicii medicale, protecţia legală impotriva violenţei şi accesul la educaţie", susţine Sarah Albert, copreşedinte al unui ONG internaţional ce se ocupă cu ratificarea Convenţiei la nivel internaţional. Situaţia CEDAW este dezbătută chiar şi la ONU. La şedinţa Comitetului ONU privind Eliminarea Discriminării impotriva Femeilor, ce are loc la New York intre 23 iulie şi 10 august a.c., se prezintă rapoarte privind situaţia femeilor in lume, după cum informează agenda site-ului oficial al organizaţiei, http://www.un.org.
Â
Â
GARDIENII MISOGINI. Sub precedenta preşedinţie iraniană, deţinută de Mohammad Khatami, Parlamentul a adoptat o lege prin care se favoriza adoptarea CEDAW. Proiectul legislativ a primit insă veto din partea Consiliului Gardienilor, o instituţie formată din şase clerici şi şase jurişti, după "revoluţia islamică" din 1979. Consiliul Gardienilor a susţinut că CEDAW contravine principiilor islamice. Opoziţia iraniană la CEDAW este insă mai veche. Mehrangiz Kar, un avocat iranian specializat in drepturile omului, susţine că sistemul legal iranian este incompatibil cu CEDAW. "Guvernarea in Iran se bazează pe Islam, care susţine că legea nu poate contrazice Sharia. După cum se ştie, conform Sharia, bărbatul nu este egal cu femeia, astfel că, aderănd la Convenţia aceasta, ar putea crea probleme", susţine Mehrangiz Kar. Cu toate acestea, majoritatea statelor musulmane au aderat la această Convenţie. Printre acestea se află şi Arabia Saudită, ţară a cărei Constituţie este chiar Coranul, cartea sfăntă a musulmanilor, care susţine că femeile nu se bucură de aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii.Â
Â
Â
JIMMY A SEMNAT. In SUA, in schimb, adoptarea CEDAW este ingreunată de sistemul american privind echilibrul insituţional, aşa-numitul "checks and balances". Fostul preşedinte american Jimmy Carter a semnat Convenţia in 1980, insă Senatul nu a ratificat-o nici acum. In 1994, un grup de senatori a blocat CEDAW. In ciuda unei incercări din 2002, Convenţia a rămas incă blocată in Senat. Statele Unite ale Americii au rămas astfel singura democraţie occidentală care nu a ratificat CEDAW. "Opoziţia la acest tratat este mică, insă foarte vocală. Se bazează pe problema suveranităţii. Oponenţii argumentează că SUA ar avea Constituţia uzurpată dacă am ratifica CEDAW", suţine Sarah Albert.
Â
Â
Intre timp, la Washington, influenţa politică a femeilor este din ce in ce mai mare. Unul dintre cei mai importanţi candidaţi la Preşedinţie, secretarul de Stat şi preşedintele Camerei Reprezentanţilor sunt femei.