Cansu Gol, o mamă în vârstă de 33 de ani care și-a pierdut un copil în cutremur, își vede acum ceilalți doi copii afectați de traume. Fiica ei de șapte ani suferă de tulburare de deficit de atenție, iar fiul ei de patru ani jumătate are probleme de vorbire, care au apărut după dezastrul de anul trecut din 6 februarie, în care 50.000 de persoane au murit în sud-estul Turciei.
"Fiica mea în vârstă de șapte ani a fost scoasă cu viață din dărâmături la câteva ore după cutremur. Acum suferă de tulburare de deficit de atenție. Nu a plâns, nu a strigat deloc, ci a adunat tot stresul înăuntru. Băiatul întreabă de fratele său (care a murit). Spune că a zburat ca o pasăre", a spus mama.
Pentru ea, școlile improvizate într-un oraș container în apropierea epicentrului cutremurului din provincia Kahramanmaras oferă o rază de speranță, conform AFP.
Profesorii se străduiesc să creeze o atmosferă normală.
Directorul unei școli spune că statul face tot posibilul pentru a ajuta, dar viața este încă o luptă constantă pentru familiile afectate. Lipsa spațiului și atmosfera tensionată din taberele de containere pot duce la accese de violență.
Unii dintre cei care au plecat după cutremur s-au întors, deoarece copiii lor nu s-au putut adapta la o nouă viață. Elif Yavuz s-a mutat înapoi în orașul containerelor pentru a-și ajuta fiica de șapte ani, care are probleme cu inima.
Orașul Kahramanmaras a fost grav afectat de cutremur, iar multe cartiere au dispărut. Fatih Yilanci, care și-a pierdut majoritatea prietenilor în cutremur, spune că orașul a devenit un "oraș fantomă".
(sursa: Mediafax)