Bucureştiul este interesat "în cel mai înalt grad de situaţia minorităţii româneşti din Ucraina", a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean.
"Situaţia comunităţii româneşti istorice din Ucraina ne interesează în cel mai înalt grad. Am păstrat legătura cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cu liderii politici. Situaţia era mai complexă decât ce au prezentat simplist uneori în România comentatori pregătiţi să dea mesaje de intervenţie românească în Ucraina. Legat de această recunoaştere a legii privind limbile regionale minoritare, nu face decât să pună în practică nişte angajamente europene ale Ucrainei legate de Carta europeană a limbilor regionale minoritare. Altfel spus, recunoaşterea limbii române ca limbă regională acolo unde există o prezenţă semnificativă a minorităţii româneşti" a declarat Titus Corlăţean.
În context, şeful diplomaţiei române a anunţat că a solicitat Kievului să adopte o nouă legislaţie care să asigure prezervarea identităţii româneşti.
"Odată cu schimbarea puterii în Ucraina, unul dintre primele gesturi făcute s-a referit la abrogarea acestei legi. Şi este o decizie pe care noi am condamnat-o în termeni foarte clari. Ieri, la Budapesta, am discutat cu colegii miniştri şi a fost o poziţie comună de solicitare adresată Kievului de reparare a acestei greşeli şi de adoptare a unei legislaţii mai bune care să asigure prezervarea identităţii româneşti prin intermediul limbii române".
Titus Corlăţean a apreciat însă că va fi dificil de tratat problema minorităţilor în condiţiile în care la putere se află acum şi o grupare naţionalistă.
"Între cei care au venit la putere acum se află şi o grupare naţionalistă cu care va fi destul de dificil de tratat problema minorităţilor. Şi ruşii s-au revoltat vizavi de această problemă. Noi suntem în asentimentul ruşilor? În toată problema asta, istoric vorbind, am cam căzut victime, pentru că abrogarea legislaţiei respective îi cam viza pe rusofonii din Ucraina. Mesajul nostru a fost foarte clar şi către instituţiile europene. România susţine traseul european al Ucrainei care presupune nişte criterii, iar acestea presupun respectarea comunităţii româneşti din Ucraina. Şi nu abandonăm această poziţie", a explicat Corlăţean.