Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O vietate marină de forma unei ciuperci descoperită în largul Australiei le dă de furcă oamenilor de ştiinţă, care nu ştiu cum să o clasifice.
Echipa de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, care studiază creatura, spune că organismul nu poate fi clasificat în nicio subdiviziune a regnului animal. Aceştia spun că o astfel de situaţie nu a mai apărut decât de patru ori în ultimul secol.
Organismele, care au fost colectate în 1986, au fost descrise în publicaţia ştiinţifică Plos One.
Autorii studiului au remarcat că vietăţile se aseamănă cel mai mult cu anumite forme de viaţă care au trăit pe pământ acum 635 de milioane de ani, dispărând acum 540 de miloane de ani - în perioada de timp geologic cunoscută drept Ediacaran.
Autorii studiului au împărţit aceste vietăţi în două specii: Dendrogramma enigmatica şi Dendrogramma discoides. Având dimensiuni de câţiva milimetri, vietăţile sunt compuse dintr-un disc aplatizat şi un picior care are o gură la capăt.
În timpul unei expediţii organizate în 1986, oamenii de ştiinţă au colectat organisme care trăiesc în apele din sud-estul Australiei, la adâncimi de la 400 de metri la 1.000 de metri. Aceste vietăţi de forma unei ciuperci au fost studiate abia recent, după un lung proces de sortare a mostrelor colectate acum 28 de ani.
"O asemenea descoperire este foarte rară, s-a întâmplat poate doar de patru ori în ultimii 100 de ani", a declarat co-autorul studiului, profesorul Jorgen Olesen, de la Universitatea din Copenhaga.
"Credem că aparţine regnului animal, dar unde anume poate fi încadrat, nu ştim", adaugă acesta.
Organismele sunt multicelulare, însă nesimetrice, cu un strat dens de ţesut gelatinos între piele şi interiorul corpului, care este compus în principal dintr-un stomac.
Jorgen Olesen speculează că organismele ar putea fi o încrengătură foarte timpurie de vietăţi, care a supravieţuit vreme de sute de milioane de ani, ori un intermediar între două familii de animale asemănătoare meduzelor.
Acesta spune că este nevoie de colectarea de noi specimene pentru analiza ADN. Specimenele studiate până acum au fost ţinute în formol şi apoi într-o soluţie cu 80% alcool, condiţii în care ADN-ul a fost compromis.
"Am publicat acest studiu, în parte, pentru a cere ajutor. Avem nevoie de specimene noi", mai spune Olsen.
Citește pe Antena3.ro
