Criza economică îi face pe ruşi să vorbească urât

În Rusia înjură toţi: de la muncitori la profesori. În acelaşi timp, folosirea cuvintelor fără perdea continuă să fie asociată cu situaţia socială dificilă. În opinia cotidianului rus Gazeta, atitudinea faţă de cuvintele necenzurate va putea fi modificată doar prin îmbunătăţirea semnificativă a vieţii cetăţenilor ruşi.

Vladimir Jirinovski doreşte legalizarea înjurăturilor. "Asta-i limba poporului, care s-a format în condiţiile Rusiei iobagiste, asta-i o formă de protest, e limba noastră firească", a declarat principalul liberal-democrat al Rusiei. În opinia lui Jirinovski, prin folosirea de cuvinte necenzurate ruşii încearcă să-şi exprime atitudinea de protest. De altfel, după cum recunoaşte Jirinovski însuşi, chiar şi politicienii de rang înalt din Rusia se înjură cu plăcere, atunci când se află faţă în faţă în cabinet sau la saună, iar el personal nu constituie o excepţie.

Desigur, Jirinovski are reputaţia de "măscărici", incapabil de analiză profundă. La drept vorbind, ce doreşte să spună de fapt Jirinovski prin a "legaliza"? Să se permită folosirea de înjurături la TV? Să i se permită preşedintelui să înjure? Sau lui Jirinovski însuşi? Totuşi, Jirinovski "simte" corect: în Rusia limbajul fără perdea constituie subiectul unui tabu cu mult mai puternic decât ar mai avea rost în condiţiile unei proliferări atât de mari a fenomenului.

În Occident se înregistrează o atitudine mult mai echilibrată faţă de acest tabu. Cuvintele vulgare nu se fac auzite în emisiile TV din timpul zilei, la fel cum în timpul lor nu sunt prezentate nici fete toples sau capete ciuruite de gloanţe. În aceeaşi timp, în limbă engleză există propriul lexic dur - C-word sau T-word - şi autorii de dicţionare nu se fac că aceste cuvinte nu ar exista, iar cuvântul englezesc "fuck" şi-a pierdut demult aureola îngrozitoare şi a devenit un mijloc obişnuit de exprimare a emoţiilor puternice. Între timp, în principalul dicţionar de limbă rusă nu poate fi găsit nici măcar cuvântul "c...r", scrie Gazeta.

De altfel, fenomene asemănătoare cu cele din Occident au început să se înregistreze şi în Rusia. Cuvintele vulgare au pătruns deja în literatură, care nu abuzează, totuşi, de ele. De asemenea, există chiar şi ruşi cu studii superioare şi cu venituri considerabile care nu consideră un păcat să lanseze înjurături la adresa unui "om rău". În realitate, în opinia Gazeta, problema constă nu în depravarea unora şi în ipocrizia altora, ci în aspectul social al înjurăturilor. Acestea există în orice limbă de pe glob, însă în Rusia contradicţiile sociale sunt mult mai serioase, ceea ce face ca şi problema înjurăturilor să se pună mai acut.

Clasa de mijloc are o atitudine mai rezervată faţă de înjurături, însă aceasta este puţin numeroasă în Rusia. În ceea ce priveşte pătura socială copleşită de sărăcie, dominantă în Rusia atât pe vremea ţarului, cât şi acum, aceasta are o cu totul altă atitudine faţă de cuvintele necenzurate.

Adesea, înjurăturile sunt puse în Rusia pe acelaşi plan cu beţiile, cu xenofobia, cu obiceiul de a urla la copii în public. Iar faptul că înjurăturile nu mai sunt pur şi simplu folosite sporadic, ci reprezintă limbajul de zi cu zi, constituie o consecinţă a atmosferei de sfidare a legilor şi regulilor, care duce la hoţia naţională şi la atmosfera de corupţie deplină. Din păcate, dacă nu te supui acestei atmosfere, în Rusia este cam greu să supravieţuieşti.

De altfel, pledând pentru legalizarea înjurăturilor, Jirinovski s-a orientat nu spre clasa de mijloc, ci tocmai spre cei săraci, spre marginali, cu care Jirinovski vorbeşte, la propriu, aceeaşi limbă.

În Rusia, folosirea înjurăturilor rămâne un stigmat social şi încă mult timp de acum încolo cuvântul vulgar va trimite cu gândul la cel mai jos nivel social. Acest lucru poate fi schimbat doar prin schimbarea vieţii ruşilor înşişi. Între timp, până când Rusia va realiza acest "act de eroism", ruşii vor fi nevoiţi să penduleze de la o extremă la alta, între ipocrizie şi vulgaritate, conchide Gazeta.

Sursa: Agerpres