Razboiul energetic dintre Rusia si Belarus a lasat Polonia, Ucraina, Ungaria si Germania in frig, intreaga poveste fiind o reeditare a conflictului ruso-ucrainean din urma cu exact un an.
Relatia bilaterala dintre Rusia si Belarus se aseamana tot mai mult cu o cearta intre doi indragostiti, care, desi stiu ca nu pot trai unul fara celalalt, isi dau cu facaletul in cap, uitand ca nu locuiesc totusi singuri "la bloc". Ca urmare a decizie unilaterale a Rusiei de a dubla pretul la gazele naturale destinate Belarusului, Minskul a reactionat in forta, inchizand conducta care alimenta cu petrol Germania, Polonia si Ucraina, victime colaterale in acest caz. Pentru scurta vreme, si Ungaria a fost afectata, dar intreruperile la livrarea de petrol au fost minore. Ironic sau nu, conducta belarusa prin care trecea petrol rusesc se numeste chiar Druzhba (Prietenia). Oficialii rusi au blamat din start Belarusul pentru decizia de a inchide conducta. "Incepand cu 6 ianuarie, Belarusul a inceput sa intercepteze petrolul care tranzita conducta Druzhba, destinat clientilor nostri occidentali, fara a face nici un fel de anunt in prealabil", acuza Semion Vainstok, presedintele companiei rusesti Transneft. Acesta a mai spus ca pana in prezent autoritatile belaruse au furat aproximativ 80.000 de tone de petrol.
"RAZBOI" SURPRINZATOR
|
Conflictul ruso-belarus se aseamana cu razboiului energetic dintre Moscova si Kiev, ce a afectat anul trecut aproape jumatate din statele europene. In ianuarie 2006, rusii au suspendat aprovizionarea cu gaz a Ucrainei timp de mai multe zile, fapt ce a fortat Kievul sa isi asigure necesarul de gaz din conductele ce ii tranzitau teritoriul. Cele doua situatii au insa un singur lucru in comun, Ucraina si Belarusul fiind principalele rute energetice europene. Moscova a oprit anul trecut aprovizionarea cu gaz a Ucrainei pe considerente politice. In schimb, decizia de a dubla pretul la gaz pentru Belarus a surprins, cu atat mai mult cu cat dictatura lui Lukasenko a fost consolidata cu bani si resurse rusesti.
Moscova a schimbat insa in ultimii ani politica din spatiul postsovietic, observand ca beneficiile sustinerii unor state neo-comuniste sunt mai mici decat costurile politice si financiare.
|