Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cazul “comorii naziste” deţinute de octogenarul Cornelius Gurlitt pare să fi intrat într-o nouă fază. Discuţiile s-au transformat din speculaţii de presă în dezbateri încinse în Parlamentul Landului Bayern. Directorul Task-force-ului “Comoara din Schwabing”, instituţie care se ocupă de determinarea provenienţei operelor de artă confiscate de la Gurlitt, a luat cuvântul în Parlamentul regional Bayern.
O oră de vorbă cu Gurlitt
Ingeborg Berggreen-Merkel a mărturisit că a avut o întrevedere personală de o oră cu Cornelius Gurlitt. În acest timp, ea a încercat să îi explice octogenarului misiunea ei în acest caz. “A fost o discuţie foarte personală. I-am explicat esenţialul şi i-am spus că are nevoie de avocaţi. Restul discuţiei are un caracter privat. Întâlnirea în sine a fost o mostră de corectitudine şi respect. Noi analizăm operele de artă cu care Gurlitt a trăit toată viaţa”, a declarat Berggreen-Merkel, citată de revista Focus. Ea a adăugat că în momentul actual 458 de opere de artă din totalul de 1.280 au fost incluse în platforma Lost Art, fiindcă persistă suspiciunea că ar fi vorba despre opere confiscate de nazişti. După o decizie a Tribunalului Munchen, Gurlitt a fost pus sub tratament, în numele lui urmând să decidă un tutore, în persoana avocatul Hartung. Acesta a angajat o echipă de trei avocaţi care să reprezinte interesele lui Gurlitt.
Autorităţile au greşit
Ministrul Justiţiei din Bayern a recunoscut pentru prima dată, chiar în faţa plenului Parlamentului, că s-au comis greşeli în ancheta privind cazul Gurlitt. “Între timp ştim mai bine unele lucruri şi ştim că ar fi trebuit să acţionăm altfel”, a mărturisit Michael Grauel. Opinia publică şi elita politică îi ceruseră lui Grauel să iasă public şi să prezente detaliat situaţia în cazul Gurlitt. “Cazul este foarte complex, iar procurorii nu sunt experţi în determinarea provenienţei unor opere de artă suspectate a fi din categoria artei degenerate”, a mai spus ministrul. El a prezentat situaţia de facto, amintind şi de operele de artă găsite recent în locuinţa bărbatului de 81 de ani din Salzburg. “Procuratura Augsburg ar fi dorit să percheziţioneze şi locuinţa din Salzburg, dar s-a lovit de refuzul autorităţilor austriece. Acestea au motivat că acolo nu se află nici o operă de artă a cărei valoare de piaţă să depăşească 100.000 de euro, asta, deşi inclusiv purtătorul de cuvânt al lui Gurlitt a confirmat că acolo sunt depozitate opere semnate de Picasso sau Monet”, a mai spus Grauel.
Iubitori de artă
Şeful echipei de avocaţi ai lui Cornelius Gurlitt consideră că octogenarul nu este un “ciudat atipic”. “Din contră, sunt convins că este doar timid şi vreau să îl ajut să se poată apăra. Eu la rândul meu sunt un iubitor şi colecţionar de artă, însă momentan sunt preocupat doar de cazul Gurlitt. Sunt onorat să reprezint omul implicat în cel mai spectaculos scandal de artă din ultimii ani. Cu acordul domnului Gurlitt, m-am asigurat ca operele găsite la Salzburg să fie depozitate într-un loc sigur. Vorbim despre opere realizate de impresionişti francezi, dar şi de câţiva pictori germani renumiţi. În linii mari este vorba doar despre o colecţie de picturi”, a comentat Hannes Hartung.
Confiscare scandaloasă
.Avocatul este specializat în procese controversate legate de artă. “În Augsburg reprezint un colecţionar care a cumpărat un covor de la o casă de licitaţii pentru suma de 900 de euro. Casa de licitaţii nu ştia că este vorba despre cel mai valoros covor din lume. Ulterior, covorul a fost revândut pentru 7 milioane de euro. Un caz incredibil, dar şi tragic. Domnul Gurlitt şi cu mine avem în comun dragostea pentru artă şi sunt convins că i se comite o nedreptate. Este scandalos că întreaga colecţie se află încă sub sechestru.
Vorbim despre o proprietate privată, inclusiv operele catalogate a fi din categoria 'artă degenerată' intră în aici. Cu domnul Gurlitt mă întâlnesc personal de mai multe ori pe lună. Chiar dacă opinia publică nu ştie mai nimic despre el, pot să spun că timp de o oră purtăm discuţii constructive şi productive. Uneori vorbim la telefon. Sunt foarte supărat din cauza jignirilor care i se aduc clientului meu în presă. Nu vorbim despre un ciudat atipic, ci despre un om foarte interesat de politică, ştiri, căruia îi place deosebit de mult să citească zilnic ziarele. Nu pot să accept catalogarea sa drept 'Mesia', 'nazistul' sau 'omul din grotă'. Da, este un om mai retras, liniştit şi timid, dar de aici până la astfel de jigniri este cale lungă. Eu cred că acest caz se va rezolva printr-un acord în afara instanţelor. Cazul Gurlitt va mai rămâne mult timp de actualitate”, consideră Hartung.
Teama ecologiştilor
Dacă la început se bucură de susţinerea tuturor partidelor politice, “Legea Gurlitt” pare să nu mai fie pe placul partidului ecologist Die Grunen. Iniţiativa ministrului Justiţiei din Germania, Winfried Bausback, este ca prin Legea Gurlitt să se anuleze prescrierea faptelor privind arta confiscată de nazişti, astfel încât proprietarii de drept să fie în stare să solicite repunerea în drepturi chiar şi după 30 de ani de la comiterea faptelor.
“Legea iniţiată de domnul Bausback va deveni un suport pentru solicitările de repunere în drepturi asupra unor opere care nu au fost furate de nazişti. Iniţiativa legislativă este soluţia pentru unele probleme, pe care nici nu ni le dorim să le rezolvăm”, a declarat parlamentul Verzilor, Sepp Durr. “Vă dau un exemplu concret. Strănepotul proprietarului unei opere de artă din Africa, confiscată în perioada colonială, solicită acum Muzeului Naţional din Munchen să îi restituie această operă. Legea Gurlitt îi va da dreptul să o facă. Noi preconizăm că această lege va avea repercusiuni incomode pentru muzeele de stat din Germania”, a adăugat Durr.
Citește pe Antena3.ro
