Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ştirile despre lipsirea liderului transnistrean Igor Smirnov de sprijin politic rusesc s-au înmulţit în ultimele zile. Acestea au început să apară după o vizită la Moscova întreprinsă de şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, în timpul căreia, potrivit presei ruse, i s-a sugerat să se retragă subit. întorcându-se de la Moscova, Smirnov s-a oprit să caute sprijin la Kiev. în capitala Ucrainei liderul transnistrean a făcut declaraţii mult mai îndrăzneţe decât la Moscova.
În decembrie anul curent, în Transnistria vor avea loc alegeri prezidenţiale. Deşi scrutinul va fi unul ilegal, Chişinăul speră ca în regiunea transnistreană să se producă o schimbare – să apară un lider deschis pentru negocieri. După întâlnirea din 29 martie dintre miniştrii de Externe ai Rusiei şi Moldovei, Serghei Lavrov şi Iurie Leancă, analiştii politici au sesizat o schimbare palpabilă de atitudine a Kremlinului faţă de Chişinău - schimbare pe care şeful diplomaţiei ruse a explicat-o prin înţelegerile la care s-a ajuns la ultima întâlnire a preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu cancelarul german Angela Merkel.
La acea întâlnire din 2010, cancelarul german a propus, iar preşedintele rus a acceptat mutarea problemei transnistrene în capul listei de priorităţi şi crearea unui comitet cu statut permanent între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană care s-ar ocupa inclusiv de soluţionarea problemei transnistrene la nivelul discuţiilor între UE şi Rusia. Acest comitet politic şi de securitate ar presupune o cooperare mai stânsă între UE şi Rusia în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare. Numai că Germania a condiţionat constituirea acestui comitet prin retragerea de către Rusia a trupelor şi armamentului său din Transnistria şi reluarea negocierilor în format extins pentru rezolvarea situaţiei din Transnistria, prin oferirea unui statut de autonomie în cadrul Moldovei reîntregite.
“Soluţionarea diferendului transnistrean apare în iniţiativa cancelarului german ca o prioritate în activitatea unui astfel de comitet încă neconstituit”, a menţionat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. El a precizat că “Moscova nu aşteaptă decizia Bruxelles-ului de constituire a comitetului propus de Angela Merkel ca să putem avansa pe calea soluţionării diferendului transnistrean. Indiferent dacă această iniţiativă va fi sprijinită sau nu la nivelul Uniunii Europene, noi vrem să ne mişcăm înainte în soluţionarea problemei transnistrene”, a spus Lavrov.
Declaraţiile ministrului rus de Externe au provocat frisoane la Tiraspol, iar săptămâna trecută şeful administraţiei separatiste transnistrene a fost invitat la Moscova unde s-a întâlnit cu şeful administraţiei prezidenţiale ruse Serghei Narîşkin şi cu şeful Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev. Agenţia rusă “Interfax” scrie că la întâlnire s-a discutat despre alegerile prezidenţiale din Transnistria şi că lui Igor Smirnov i s-a sugerat să nu candideze la al cincilea mandat. De asemenea, potrivit ziarului moscovit “Kommersant”, lui Smirnov i s-a spus deschis că Moscova este gata să se implice serios în procesul de reunificare a Republicii Moldova.
La conferinţa de presă care a urmat, susţinută în capitala rusă, Smirnov a fost întrebat dacă va mai candida la preşedinţia Transnistriei şi dacă se mai bucură de sprijinul Federaţiei Ruse. Răspunsul la prima întrebare a fost scurt: “încă nu am decis!”, iar la cea de-a doua – Smirnov s-a făcut că a uitat să răspundă. în schimb şi-a amintit de ea la Kiev, unde s-a oprit în drum spre Transnistria. La Kiev, Igor Smirnov a făcut declaraţii mult mai îndrăzneţe decât la Moscova. El a spus că Narîşkin l-a asigurat “de sprijinul total al Moscovei” şi că “iniţiativa cancelarului german Angela Merkel despre soluţionarea conflictului transnistrean nu are sorţi de izbândă, pentru că Transnistria nu a ieşit din URSS".
La Kiev, liderul transnistrean s-a întâlnit cu ministrul ucrainean de Externe, Kostiantin Hrişcenko, iar după întâlnire Smirnov părea mult mai optimist decât la conferinţa susţinută la Moscova. El a reiterat că “unirea cu Moldova este exclusă” şi că nici măcar nu mai vrea să se întâlnească cu premierul moldovean Vlad Filat pe care îl invitase cu două săptămâni înainte în vizită la Tiraspol. Altfel spus, a făcut declaraţii care plac electoratului său din Transnistria şi ele au fost larg mediatizate de posturile de televiziune care emit în regiunea separatistă. Reieşind din aceasta, analiştii politici au concluzionat că Smirnov se pregăteşte să ignore sugestia Moscovei de a nu candida la alegerile prezidenţiale şi se pare că mizează în acest sens pe sprijinul unor cercuri influente de la Kiev.
Citește pe Antena3.ro
Anterior, pe 31 martie, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov şi cu reprezentantul Ucrainei la negocierile în problema transnistreană, Igor Harcenko, şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, a cerut politicienilor de la Kiev “să nu facă paşi nechibzuiţi în Transnistria”. “Nu vă cer nimic, dar vă atenţionez că orice tentativă de rezolvare în forţă a problemei transnistrene, va naşte râuri de refugiaţi în Ucraina şi o baie de sânge. Vă chem să aveţi grijă de soarta celor 160 de mii de ucraineni, care locuiesc în Transnistria”, a ameninţat Smirnov.
Deşi, aparent, Moscova caută să-l înlocuiască pe Smirnov cu preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol Anatolii Kaminski şi promite să se implice serios în procesul de reunificare a Republicii Moldova, miercuri, la Comrat (în autonomia găgăuză a Republicii Moldova) ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, a asistat la o acţiune în cadrul căreia guvernatorul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, şi-a etalat tendinţele separatiste. El a blamat grafia latină, spunând că “este un element care ştirbeşte enorm din demnitatea poporului găgăuz şi că scrisul chirilic este cel mai potrivit pentru Găgăuzia”. în contextul valului de renaştere naţională din anii ’90 din Basarabia, başcanul Formuzal a spus că “limba şi poporul rus au consituit factorii identitari care au permis găgăuzilor să reziste în faţa pericolului de acum 20 de ani”. Autorităţile centrale de la Chişinău nu au reacţionat.
