Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anunţul făcut de ministrul de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, de a impune veto-ul german pentru a bloca aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a stârnit reacţii şi dezbateri în presa germană. Tema imigranţilor români şi bulgari este scoasă fără reţineri pe masa discuţiilor politice într-un an electoral extrem de încins în Germania. La bază stă un raport al autorităţilor că numărul imigranţilor români şi bulgari s-a dublat în 2012.
Mentalitate conservatoare vs obligaţie istorică
Într-un editorial intitulat ”Nu există europeni de rangul doi”, jurnalistul cotidianului berlinez Tageszeitung, Christian Jakob, consideră decizia ministrului Hans-Peter Friedrich o clasificare a cetăţenilor UE. “Uniunea Europeană a fost creată pentru libera mişcare a cetăţenilor în interiorul ei. A tuturor cetăţenilor. Dacă Uniunea intră în lupta împotriva imigraţiei sărăciei lovind în România şi Bulgaria, atunci înseamnă că vrea două clase de UE. Una pentru cei săraci, care abuzează de libertatea de mişcare, şi alta pentru cei bogaţi. Românii şi bulgarii cu educaţie vin în Germania ca să muncească. Fac asta de ani buni. Este dreptul lor şi o idee europeană fundamentală, care ajută economia. Mulţi îşi găsesc locuri de muncă, îşi plătesc contribuţiile sociale aici, unii chiar rămân aici, fără ca Uniunea să fi ridicat vreodată problema imigraţiei în sistemele sociale. Unii dintre ei nu găsesc de lucru. Se întâmplă şi altora, însă să spui că aceşti oameni vin doar ca să încaseze ajutoarele sociale este o insinuare rău intenţionată. Aceasta este o mentalitate germană veche, care se bazează pe pericolul asupra stării de bine a locuitorilor ei. Vorbim despre un program conservator de a face politică cu această teamă. El funcţionează când se găseşte cineva asupra căruia poate fi proiectată această teamă. Oamenii vin fiindcă sunt săraci. Asta ne costă bani şi creează probleme, dar Germania are datoria să acţioneze fiindcă este suficient de bogată şi toate astea fac parte dintr-o promisiune europeană. Această temă nu poate fi relativizată doar fiindcă un ministru de Interne din partea Uniunii Creştin Sociale (CSU) o consideră oportună. Există o datorie istorică a Germaniei. O ţară, care cu puţine decenii în urmă a încercat exterminarea romilor, ar trebui să fie bucuroasă că aceştia mai iau în calcul imigrarea aici”, notează Christian Jakob în Tageszeitung.
“Muniţie rasistă”
Editorialistul cotidianul Westdeutsche Zeitung, Martin Vogel, vede în declaraţiile ministrului Friedrich “o muniţie rasistă periculoasă”. “Hans-Peter Friedrich provoacă reacţii în momentul în care îşi anunţă veto-ul împotriva aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. El oferă muniţie rasistă celor care se tem de imigraţia în special a romilor. Această categorie de oameni este des criticată, fiindcă reflectă imaginea cerşetorilor delincvenţi care de cele mai multe ori trăiesc din bani publici. Tocmai de asta formularea lui Friedrich este deosebit de periculoasă. Pe de alta parte, datoria lui de ministru este să elimine pagubele sociale. Chiar dacă România şi Bulgaria au aderat la UE în 2007, cetăţenii lor nu trebuie să primească automat dreptul la libera circulaţie în Spaţiul Schengen. Un exemplu elocvent est că, deşi Marea Britanie şi Irlanda sunt în UE, ele nu au aderat la Spaţiul Schengen. România şi Bulgaria au dovedit că nu pot respecta standardele europene în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii. Tocmai de asta, reticenţa lui Friedrich este îndreptăţită. El trebuie să explice motivele astfel încât să primească şi aplauzele celor de dreapta. Bucurându-se de susţinerea a peste două-treimi dintre germani, el nu are nevoie de campanie şi poate să rămână obiectiv. Nu trebuie să lovească într-un anumit grup, ci să informeze corect că 80% dintre cei care au intrat în Germania în perioada 2007-2010 şi-au plătit în mod regulat impozitul şi contribuţiile sociale la statul german. Prin veto-ul faţă de cele două ţări, Friedrich nu va rezolva problemele majore ale UE, legate de expansiunea prematură şi diferenţele economice mult prea mari. Greşelile s-au comis mai demult, iar UE trebuie să înveţe din ele, astfel încât să urmărească cu consecvenţă dacă noi membri propuşi pentru aderare sunt cu adevărat pregătiţi pentru a fi cooptaţi în această comunitate”, scrie Vogel în WZ.
“Aderarea României la UE, o glumă proastă”
“Aparenţă şi esenţă în Europa” este titlul editorialului postat pe această temă de Dieter Sattler în Frankfurter Neue Presse. “Autorităţile locale s-au simţit părăsite de elita politică în tentativa de soluţionare a problemelor legate de imigraţia românilor şi bulgarilor. Strigătul lor după ajutor a fost îndreptăţit. Elita politică din Bruxelles şi Berlin se arată deseori darnică pe scena internaţională şi uită să se ocupe de detaliile complicate. Expansiunea UE din 2004, de la 15 la 25 de state, a fost riscantă. Imediata acceptare a României şi Bulgariei a fost însă o glumă proastă. Cele două ţări nu îndeplineau nici criteriile politice, nici pe cele economice. Corupţia este în floare. Regulile democratice sunt ignorate în România. Minoritatea rromă este neglijată, deşi ambele ţări primesc 10 miliarde euro pentru a corecta aceste deficienţe sociale. Nu este de mirare că rudele acestor minoritari visează la o viaţă mai bună în Vest. Germania este un fel de Eldorado pentru ei. În unele sate din România oamenii se roagă pentru Angela Merkel, deoarece ar fi regina Europei care îi ajută pe cei săraci. Oricât de măgulitoare ar fi această imagine a Germaniei, trebuie să fie clar că această ţară nu poate accepta toate minorităţile asuprite, mai ales dacă sunt atât de prost pregătite precum rromii. Trebuie să acceptăm această realitate şi tocmai de asta să salutăm anunţul făcut de ministrul Friedrich de a bloca intrarea lor necontrolată în ţara noastră. Să sperăm că nu este vorba doar despre un discurs de campanie electorală şi că vor fi luate măsuri concrete. Dacă problemele nu ar apăsa pe spinarea cetăţenilor şi a fondurilor sociale, am putea spune că Berlinul primeşte ceea ce merită pentru că a votat pentru aderarea României şi Bulgariei la UE. O asemenea contradicţie între aparenţa şi esenţa europeană va trebui suportată şi de autorităţile locale”, subliniază Sattler în FNP.
UE vs Moscova
Răspunsul la necesitatea cooptării României şi Bulgariei în UE încă din 2007 este dat de comisarul european Gunther Oettinger, din Uniunea Creştin Democrată (CDU) într-un interviu acordat luni pentru Deutschland Radio. “Aderarea a fost prematură, dar ce se întâmplă acum la Sofia, această răscoală împotriva realizărilor economice precare, nu este problema Europei. Bulgaria a aderat aşa devreme fiindcă statul de drept, corupţia şi administraţia nu au fost tocmai în ordine şi trebuia corectate. Acum dacă ne uităm cum domnul Putin, pe care îl respect, vrea să reformeze vechea emisferă, adică regiunea Uniunii Sovietice şi Ţările Baltice, atunci putem spune că, dacă aceste ţări ar fi fost în afara Uniunii Europene, atunci ar fi fost demult îndreptate spre Moscova. Valorile europene, statul de drept, economia de piaţă socială, libertatea de exprimare, protejarea proprietăţii private, separarea puterilor, justiţia independentă trebuie oferite tuturor, chiar dacă procesul de asimilare va dura ani sau chiar decenii. Direcţia este corectă, iar obstacolele trebuie luate în calcul”, a declarat Oettinger pentru Dradio.
