Decizia papei Benedict al XVI-lea de a renunţa la scaunul papal, din motive de sănătate, a fost, până în prezent, privită ca un "gest de curaj" de către clericii apropiaţi Vaticanului.
Este greu de prezis, însă, cum va fi privit, în timp, gestul papei. Ultimul pontif care a renunţat voluntar la această demintate a avut parte de reacţii mult mai dure, fiind chiar plasat în infern de Dante, care îl numeşte "un laş".
Este vorba de Celestin al V-lea, care, după cinci luni de pontificat renunţa la scaunul papal în 1294. Varianta oficială este că Celestin, un sihastru timid, a preferat să se întoarcă între pereţii mănăstirii de la care venise, fiind copleşit de demnitatea funcţiei papale.
Cronicile vremii spun, însă, că Celestin a gestionat atât de prost afacerile bisericii, încât renunţarea lui la funcţie a venit ca un act firesc. În locul lui a venit papa Bonifaciu al VIII-lea, marele inamic al lui Dante Aligheri. Este de înţeles, astfel, de ce Dante i-a rezervat un loc în iad şi lui Celestin, care prin renunţarea lui i-a făcut cale liberă lui Bonifaciu.
Numele Celestin nu apare în opera lui Dante, însă criticii sunt de acord că scena în care Dante, aflat în infern, vede mulţi cunoscuţi într-o "turmă" mare de păcătoşi, se referă la pontiful demisionar:
"Și-aici pe mulți îi cunoscui și iată
privind văzut-am bine umbra cui
fugi, de laş, de marea slujbă dată".
De altfel, reputaţia proastă a lui Celestin a făcut ca niciun papă să-i mai preia numele în cele şapte secole care au trecut. Celestin nu a fost ultimul papă care să demisioneze. Acesta a fost Grigore al XII-lea, în 1415, însă demisia lui a venit în condiţiile în care existau doi papi, ca urmare a unei schisme, ajungându-se la acordul ca atât cel de la Avignon (considerat acum ilegitim), cât şi cel de la Roma să renunţe la funcţii, pentru a fi ales unul singur şi legitim.
Kenneth Pennington, profesor de drept ecleziastic, spune că reputaţia lui Benedict al XVI-lea va depinde acum de felul în care viitorii papi se vor folosi de acest precedent.
"Viitorii papi care nu-şi vor mai puta exercita funcţia în deplinătata forţelor, vor medita foarte mult la gestul lui Benedict", spune profesorul. Astfel, în cazul în care gestul s-ar mai repeta, Benedict al XVI-lea ar putea fi considerat un deschizător de drumuri.
Demisia, însă, chiar dacă discutată ipotetic, în timpul ultimelor pontificate, a fost până acum considerată drept inacceptabilă, spune Thomas Reese, jurnalist acreditat la Vatican.
Papa Paul al VI-lea, care a murit în 1978, spunea că nu se poate renunţa la papalitate, aşa cum "nu se poate renunţa la paternitate". Acest crez a fost urmat şi de succesorul său, papa Ioan Paul I, care a murit după 33 de zile de pontificat, dar şi de Ioan Paul al II-lea, care a rămas papă până la moarte, chiar dacă în ultimii ani sănătatea precară l-a împiedicat să-şi desfăşoare funcţiile la capacitate normală.