Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unul dintre aspectele delicate, abordate arareori de cercetarea istorică, îl reprezintă fenomenul prostituţiei, de-alungul timpului. Socotită, fără temei, a fi "cea mai veche meserie din istoria omenirii", vânzarea trupului în scopul satisfacerii plăcerilor carnale a fost privită în diverse feluri, în funcţie de profilul cultural, religios şi moral al fiecărei civilizaţii umane.
Citeşte şi POVESTEA ULUITOARE a unei ESCORTE de LUX face înconjurul lumii
Există dovezi despre practicarea acestei ocupaţii infamante, încă din Antichitatea greco-romană. Spre exemplu, în anul 694 î.d.Hr, este atestată funcţionarea unui stabiliment al plăcerilor, la Atena. Femeile care îşi ofereau serviciile sexuale se încadrau într-o categorie socială specială şi erau numite „hetaira", adică "însoţitoare".
Spre sfârşitul Evului Mediu şi până în Secolul Luminilor, în mediul aristocrat, sunt prezente "curtezanele", dame din categoria de lux, prin intermediul cărora, de cele mai multe ori, se puneau la cale chestiunile politice. În schimb, la nivelul lumii de rând, prostituata era femeia
stigmatizată, considerată a fi simbol al păcatului, blamată, dar, în acelaşi timp, tolerată ca un „rău necesar".
Citeşte şi Unde-i LEGE, nu-i tocmeală. Cine este prins cu o PROSTITUATĂ, OBLIGAT să o ia de NEVASTĂ
Până şi armatele au apelat la prestaţiile damelor de consum. Astfel, ele apar menţionate, în timpul Războiului de Treizeci de Ani (1618-1648), sub numele „Trosshure". La Grande Armée a lui Napoleon era însoţită de „vivandiere", comerciante cu amănuntul, dar şi disponibile vitejilor
militari.
Pentru spaţiul românesc, la 1643, călătorul Paul de Alep relata că, în Moldova, femeilor de moravuri uşoare, ale căror fapte fuseseră dovedite,
li se tăia nasul ori erau înecate.
Află mai multe detalii din istoria prostituţiei pe RomâniaTV.net.
Citește pe Antena3.ro
