Despre atitudinea Occidentului faţă de situaţia din Moldova

Sâmbătă, ambasadorul american la Chişinău a criticat arestările de jurnalişti şi studenţi la Chişinău, după manifestaţiile care au avut loc zilele trecute. Unde? Într-un interviu acordat agenţiei de presă moldovene Infotag, citat de France Presse.

Vineri, acelaşi ambasador se declara "şocat şi neplăcut surprins de starea clădirilor vandalizate ale Parlamentului şi Preşedinţiei moldovene, afirmând că autorităţile americane au condamnat protestele violente din capitala Moldovei". Unde? Într-o ştire difuzată de agenţia de presă oficială Moldpres.

Nu ştiu dacă noaptea a fost un sfetnic bun pentru domnul Asif Chaudhry, diplomat american, născut într-o localitate de provincie din Pakistan şi care şi-a trecut în CV-ul oficial ca primă limbă străină cunoscută rusa. Nu pot şti nici cu câtă acurateţe i-au redat spusele jurnaliştii de la Moldpres. Sau cei de la Infotag. Lucrăm, cum s-ar spune, cu materialul clientului. Şi, atât timp cât informaţiile respective nu au fost dezminţite sau rectificate, le considerăm acceptate de diplomatul american.

A fi ambasador al Statelor Unite în orice ţară de pe Glob înseamnă, în primul rând, a purta pe umeri o imensă responsabilitate, atât timp cât reprezinţi o superputere. Fiecare cuvânt pe care-l rosteşti îţi este analizat şi considerat a reprezenta poziţia oficială a statului tău. Nu ştiu, însă, în ce cheie ar trebui să citesc informaţia Moldpres, potrivit căreia "preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut vineri o întrevedere cu ambasadorul SUA, Asif J. Chaudhry, care s-a declarat şocat de starea clădirilor oficiale vandalizate". Şi, conform aceleiaşi surse, "ambasadorul SUA şi-a exprimat regretul în legătură cu evenimentele care s-au produs marţi în capitala Republicii Moldova, Chişinău. Asif J. Chaudhry a afirmat că autorităţile americane au condamnat protestele violente din capitala Moldovei. Şeful misiunii diplomatice a Statelor Unite a afirmat că reacţia autorităţilor Republicii Moldova a fost adecvată evenimentelor şi a apreciat declaraţia făcută în acest sens de Preşedintele Republicii Moldova, potrivit căreia mai curând ar permite distrugerea clădirilor administrative decât să rănească tineri şi să permită vărsări de sânge".  Până la găsirea unui răspuns, i-aş aminti domnului ambasador că nici Revoluţia franceză n-a fost tocmai una a florilor de păpădie, aşa cum nici Revoluţia română din 1989, acceptată şi salutată de Occident, n-a fost una paşnică, revoluţionarii distrugând, în transmisiuni live, tot ce însemna, în mentalul colectiv, simboluri ale unui sistem opresiv de care tocmai se dezbărau. Din păcate, majoritatea revoluţiilor sunt marcate de violenţe, direct proporţionale cu gradul de opresiune la care este supus poporul şi cu îndârjirea cu care se agaţă de putere dictatorii.

Ce i-aş reaminti domnului ambasador, pentru că nu este nevoie să facă un salt prea mare în timp, sunt numeroasele imagini cu militari americani cărând în spinări tot ce se putea subtiliza din palatele pe care tocmai le atacaseră, ale fostului dictator irakian Saddam Hussein. Cot la cot cu irakienii, militarii americani, deşi n-au trăit o clipă sub regimul lui Saddam, au participat la vandilizarea acelor palate, simboluri ale dictaturii liderului de la Bagdad, pe care poporul irakian a îndurat-o decenii, inclusiv printr-o complicitate americană, într-un anumit moment al istoriei.

Vineri, domnul ambasador "a salutat apelul adresat Curţii Constituţionale de către Vladimir Voronin privind renumărarea totală a buletinelor de vot din cadrul scrutinului parlamentar". Un salut explicabil şi care merită apreciat. Din păcate însă, renumărarea buletinelor de vot nu înseamnă şi demonstrarea acuzaţiei de fraudă aduse de Opoziţia moldoveană, dar şi de trei dintre cei nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova care au denunţat prezenţa pe listele electorale a unor persoane "moarte în urmă cu 15-20 de ani" şi "utilizarea abuzivă de către partidul de guvernământ a resurselor administraţiei". I-aş recomanda domnului ambasador lecturarea unei file de istorie românească, din anii ceauşismului, din care ar putea afla că şi în România comunistă aveau loc alegeri şi, deşi populaţia era sufocată de regim, susţinerea pentru preşedintele ţării şi Partidul Comunist era maximă în buletinele de vot.

Tot potrivit Moldpres, "ambasadorul SUA s-a arătat încrezător că autorităţile moldovene vor acţiona în vederea stabilizării situaţiei, cu asigurarea respectării drepturilor cetăţenilor la libera exprimare". Şi au şi acţionat, în ultimele trei zile, agenţiile de presă fiind asaltate de informaţii privind arestările de la Chişinău, care au vizat nu numai participanţii la manifestaţii, ci şi jurnaliştii moldoveni şi români.

Sâmbătă, Ministerul moldovean de Interne anunţa că poliţia a reţinut peste 200 de persoane (apasati aici pentru a citi listele: lista 1 si lista 2), printre care şi numeroşi minori, în legătură cu protestele de la Chişinău. Ştirea, difuzată pe site-ul Internet al instituţiei, nu pomeneşte o vorbă despre jurnaliştii hărţuiţi, reţinuţi ore în şir pentru interogatorii sau cei cărora nu le-a fost permisă exercitarea profesiei. A fost nevoie de o mobilizare extraordinară în sânul breslei, care a depăşit cu mult graniţele Moldovei şi ale României, pentru ca diplomaţii americani şi europeni să observe că nu este ceva în regulă cu măsurile luate post-manifestaţii de către autorităţile moldovene. Protestele exprimate de organizaţii internaţionale de susţinere a breslei, precum Reporters sans Frontieres, South East Europe Media Organisation, afiliată Institutului Internaţional al Presei, Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi altele, preluate inclusiv de marile agenţii de presă, au ajuns, în fine, şi la urechile liderilor din UE şi SUA. Astfel încât sâmbătă, acelaşi ambasador american "şocat de vandalisme" vineri, critica reţinerea de jurnalişti şi de studenţi la Chişinău, în urma manifestaţiilor, "fără motiv aparent", precum şi "presiunile exercitate asupra profesorilor pentru a preveni participarea studenţilor la manifestaţii". "Am primit plângeri directe de la jurnalişti care au făcut obiectul unor acte de intimidare. Am văzut reportaje televizate demonstrând că jurnalişti şi studenţi au fost agresaţi", a declarat ambasadorul american.

La rândul lor, europenii au cerut părţilor în conflict în Moldova să "evite folosirea forţei şi a retoricii provocatoare, să angajeze un dialog în spirit constructiv şi să respecte libertăţile fundamentale". Şeful diplomaţiei UE, Javier Solana, care s-a înreţinut sâmbătă la telefon cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, a purtat " o bună şi constructivă conversaţie privind necesitatea găsirii unei soluţii politice". "Uniunea Europeană susţine Moldova în procesul său de apropiere de UE. În această privinţă, o mai mare consolidare a procesului democratic şi a instituţiilor este cheia", a mai spus acesta.

Dincolo de mesajele de o diplomaţie dusă la extrem venite dinspre Occident, realitatea este una dură: România îndură zi după zi provocările Chişinăului, acuzată fiind de pregătirea şi realizarea unei tentative de lovitură de stat în Moldova, ţara noastră nu mai are un ambasador dincolo de Prut, pentru că trimisul său la post a fost expulzat, iar cel propus pentru a-l înlocui nu a primit (încă) agrementul Chişinăului, redacţiile din România nu mai au picior de trimis special în Moldova, iar cetăţenilor români, cetăţeni ai UE, nota bene, li s-a impus obligativitatea obţinerii de viză, pentru a putea intra în Republica Moldova, tratament care nu li se aplică şi celorlaţi cetăţeni ai UE. Şi, pentru ca tacâmul să fie complet, Procuratura moldoveană ţine pe site-ul său, de două zile un anunţ privind arestarea "unui cetăţean al României". Pe numele său JOHNATTAN JERUSALAYEM NETANYAHU (57ani), respectivul a fost reţinut -susţine comunicatul Procuraturii - în cadrul examinării cauzei penale pe faptul organizării dezordinii de masă şI acţiunilor întreprinse de uzurpare a puterii de stat din Moldova. "La 9 aprilie curent, în cadrul percheziţiei la locul de şedere a acestuia, au fost depistate şi ridicate hărţi multiplicate ale oraşului Chişinău, fotografii ale clădirilor administrative, inclusiv a Parlamentului şi Preşedinţiei şi sticle cu substanţe inflamabile special adaptate", mai spune comunicatul. Cum Bucureştiul n-a fost informat despre români arestaţi în Moldova, iar rezonanţa numelui stârneşte zâmbete, ba chiar râsul zgmotos pe axa Bucureşti-Tel Aviv, rămâne să ne întrebăm cât preţ se poate pune pe informaţiile oficiale care vin de la Chişinău.