Poate suna ca un roman de science-fiction, însă Statele Unite a avut în plan să arunce în aer luna cu o bombă atomică, în anul 1950. Acesta părea, la vremea respectivă, planul perfect pentru a câştiga supremaţia mondială a Statelor Unite.
Proiectul numit ''Studiu de cercetare a zborurilor pe Luna'', poreclit şi ''Proiectul A119'', a fost considerat instrumentul potivit pentru a intimida Uniunea Sovietică şi a mări încrederea americanilor.
''Pare ridicol şi de neconceput, dar lucrurile erau extrem de încordate atunci'', spune Leonard Reiffel, conducătorul proiectului din acea vreme, acum în vârstă de 85 de ani.
Conform scenariului, o racheta care ar fi transportat un dispozitiv nuclear avea să fie lănsată dintr-o locaţie secretă, să parcurgă 383.000 de km până la Luna unde ar fi fost detonată. Trebuia să fie o bombă atomică, deoarece o bombă cu hidrogen ar fi fost prea grea. Reiffel a confirmat că din punct de vedere tehnic reuşita era asigurată şi racheta ar fi putut lovi Luna cu o precizie de 3 km.
Planul era ca impactul să se producă în partea vizibilă a Lunii, în aşa fel încât norul-ciupercă să fie luminat de soare şi vizibil de pe Pământ. Bomba avea să fie la fel de mare ca cea de la Hiroshima.
Multe documente ale Războiului Rece sunt încă secrete, însă detaliile legate de ''Proiectul A119'' au ieşit la iveală, după ce a fost publicată o biografie a cercetătorului şi astronomului Carl Sagan.