Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza bancară din Cipru i-a scos, o dată în plus, în prim-plan, pe oligarhii ruşi. Deşi influenţa lor politică în Rusia este în scădere, puterea lor economică nu trebuie subestimată. Şi asta, pentru că, printre altele, statul nu reuşeşte să se descurce fără ei, comentează cotidianul austriac Die Presse, într-o analiză intitulată:”Rusia: Cum s-au transformat în magnaţi din oligarhi”.
Răzbunare?
După iniţiala nemulţumire faţă de planurile Uniunii Europene (UE) privind salvarea Ciprului, poziţia oficială a Rusiei a devenit mult mai calmă. Acum, în loc de retorica privind extorcarea de la ruşi a sumelor plasate în bănci din Cipru, Moscova anunţă că statul nu-i va ajuta pe deponenţii ruşi. Rezultă un fel de răzbunare întârziată a statului rus la adresa oligarhilor odioşi, constată cotidianul Die Presse.
Cine este vinovat, de fapt
Însă, ceea ce la prima vedere pare logic, este în realitate mult mai complicat, deoarece despre faptul că oligarhii au fost nevoiţi să-şi plaseze activele în zone offshore este vinovat chiar regimul lui Vladimir Putin, mai exact - lipsa de acţiune a acestui regim, explică analistul Vladislav Inozemţev, directorul Centrului pentru studierea societăţii postindustriale.
În opinia lui Inozemţev, în spatele acestui lucru stăteau calcule precise: în condiţiile în care funcţionarii ruşi de rang înalt care aveau legături cu oligarhii puteau să ascundă de visteria statului participarea lor în firme, nemulţimirea iniţială a puterii din Rusia avea drept scop în primul rând clarificarea numărului de asemenea funcţionari. Oligarhii aveau aici o importanţă secundară.
În general, Vladimir Putin dorea să-i distrugă cu mulţi ani în urmă pe oligarhi în calitate de “clasă a norocoşilor atotputernici, care s-a format în anii 1990”. În pofida faptului că acest lucru nu i-a reuşit în deplină măsură, cu ajutorul arestării în 2003 a celui mai bogat om din Rusia, Mihail Hodorkovski, Putin i-a lăsat cu atâta succes pe aceştia fără influenţă politică, încât însăşi noţiunea de “oligarh” s-a perimat definitiv.
Da, cel care nu s-a certat cu Putin şi-a păstrat activele bancare, însă cercul imediat de persoane apropiate lui Putin s-a ridicat la vreo zece persoane din medii total diferite: militari şi membri ai serviciilor secrete, care au primit ulterior putere supremă peste toate sectoarele economiei ruse şi care şi-au consolidat semnificativ poziţiile în renaţionalizarea industriei de gaz şi petrol a Federaţiei Ruse, subliniază Die Presse.
Pierdere de influenţă
“Vechii oligarhi” şi-au pierdut o parte semnificativă din influenţa lor politică, însă ei continuă să rămână magnaţi economici, “care au uneori posibilitatea de a influenţa politica”. În opinia lui Inozemţev, acum aceştia “nu-şi mai dictează voinţa statului rus, ci vorbesc în numele lui”. Astfel, în calitate de deputaţi, aceştia apără interesele companiilor lor.
Putin vrea să ţină acasă capitalul. Aşa că a profitat de criza bancară cipriotă pentru a afirma că aceasta ar putea fi avantajoasă pentru Rusia, încurajându-i pe ruşi să investească în ţara lor, deoarece criza cipriotă ar fi demonstrat “instabilitatea instituţiilor financiare occidentale”.
Avantajele crizei
“Cu cât îi 'ciupiţi' mai mult pe deponenţii străini în instituţiile financiare ale ţărilor voastre, cu atât e mai bine”, a declarat Putin într-un interviu acordat postului de televiziune german ARD, în ajunul vizitei sale în Germania şi Olanda între 7 şi 8 aprilie. “Pentru că toţi cei care sunt afectaţi, ofensaţi sau speriaţi (nu toţi, dar mulţi) – sperăm – trebuie să se întoarcă către instituţiile noastre financiare. Şi îşi vor păstra banii în băncile noastre”, a explicat preşedintele rus.
Numeroase companii ruse sunt înregistrate în Cipru dat fiind regimul său fiscal favorabil, iar autorităţile ruse au făcut oficial din lupta contra scurgerii de capital o prioritate.
Agenţia de rating Moody's a estimat la 31 de miliarde de dolari averile ruse depuse în Cipru. Ruşii vor fi, deci, puternic afectaţi de planul de salvare european destinat evitării falimentului insulei, care va “înţepa” puternic depozitele din principalele două bănci cipriote.
