Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România şi Bulgaria trebuie admise în spaţiul Schengen în condiţiile în care îndeplinesc criteriile de aderare, au afirmat marţi candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene din partea socialiştilor europeni, Martin Schulz, şi PPE, Jean-Claude Juncker, în cadrul unei dezbateri desfăşurate la Bruxelles, la Parlamentul European.
Candidatul socialiştilor europeni, Martin Schulz, a afirmat că Tratatul Schengen are multe precondiţii, dar stipulează clar că atunci când o ţară a îndeplinit criteriile are dreptul să adere la zona de liberă circulaţie. “Aici s-a întâmplat că două ţări au îndeplinit criteriile şi, după aceea, în Consiliu s-au introdus noi elemente. De aceea, încă o dată, la următoarea verificare, dacă îndeplinesc criteriile, ar trebui să se evite ca oamenii să aibă sentimentul că sunt cetăţeni de mâna întâi sau de mâna a doua”, a spus preşedintele PE, răspunzând unei întrebări pe acest subiect.
Îndeplinirea criteriilor
La rândul său, Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, a spus că este necesar să se accepte că “acele ţări care îndeplinesc criteriile de aderare la zona Schengen trebuie admise”. “Comisia, la final de mandat, a demonstrat că România şi Bulgaria au îndeplinit criteriile. Sunt două sau trei state membre care refuză şi, apropo, nu sunt conduse de creştin-democraţi sau de conservatori, ci de alţii”, a spus Juncker care a revenit apoi, în urma observaţiilor celor din studio, şi a admis că situaţia se prezintă totuşi astfel în unul dintre cazuri, respectiv cel al Germaniei.
Mobilitatea lucrătorilor
Candidatul la liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, a abordat, la rândul său, chestiunea mobilităţii lucrătorilor şi a criticat acele state care trag semnalul de alarmă că românii şi bulgarii vin în ţările lor pentru a profita de sistemele lor de asigurări sociale. El a subliniat că mobilitatea lucrătorilor este doar de 2,5% în UE, mult mai mică decât în SUA, unde 10% dintre americani lucrează într-un alt stat decât cel în care s-au născut.
“Dar problema pentru care această mobilitate a lucrătorilor este criticată este că euroscepticii şi membrii guvernelor naţionale spun: 'Da, dar este turism pentru ajutoare sociale, şi când aceşti oameni, din Bulgaria, din România, vor veni, vor folosi toate beneficiile sociale'. Asta este ceea ce se întâmplă, amestecăm mobilitatea lucrătorilor şi turismul pentru beneficii sociale. Şi acesta este motivul pentru care UE trebuie să intervină”, a afirmat Verhofstadt.
El a opinat că trebuie dezvoltat un sistem european prin care să poată fi evitat turismul pentru beneficii sociale. “Pentru cineva care vine din Bulgaria, România sau din altă ţară trebuie să avem gata o schemă de mobilitate, pentru ca acea persoană să aibă drepturi minime bazate pe /asigurările din/ ţara de origine, să nu vină pentru beneficii sociale în Marea Britanie sau în alte state. Cu o astfel de schemă se încurajează mobilitatea lucrătorilor, care este determinantă pentru creştere, nu se ajunge la turismul social de care se tem atâţia”, a mai spus Verhofstadt.
La dezbaterea de la PE a participat, pe lângă Martin Schulz, Jean-Claude Juncker şi Guy Verhofstadt, şi unul dintre cei doi candidaţi ai Verzilor, respectiv Ska Keller. Intervenţiile referitoare la aderarea României la Schengen şi la mobilitatea lucrătorilor români au avut loc în cadrul secţiunii dedicate mobilităţii şi migraţiei în cadrul UE.
“Contre amicale”
A doua dezbatere din ultimele 48 de ore între cei patru candidaţi la preşedinţia viitoarei Comisii Europene nu a ilustrat decât în mică măsură ceea ce îi diferenţiază pe aceştia, deşi nu au lipsit unele contre 'amicale', comentează Agerpres.
“Uniunea Europeană nu are toate uneltele la dispoziţie pentru a combate şomajul, pentru că este o chestiune care ţine şi de statele membre', a spus candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, răspunzând unei întrebări legate de combaterea şomajului în rândul tinerilor.
“Nu cred că politicienii pot crea joburi, joburile sunt create de companii şi în principal de IMM-uri. Dar cei care sunt în politică pot crea un anumit număr de precondiţii care pot duce la o ameliorare a situaţiei şomajului”, a mai spus Juncker. El a subliniat că mobilitatea tinerilor trebuie stimulată şi că acest lucru ar putea contribui la diminuarea nivelului ridicat al şomajului.
La rândul ei, Ska Keller, unul dintre cei doi candidaţi ai Verzilor la preşedinţia CE, a afirmat că UE poate crea oportunităţi de joburi şi că a pierdut ocazia de a face acest lucru prin bugetul pentru 2014-2020 adoptat anul trecut. Ea a afirmat că programul “Garanţia pentru tineret” este un început bun, dar că acesta este subfinanţat, iar “a-i împinge pe oameni spre stagii profesionale care nu duc nicăieri” nu i se pare o soluţie pentru combatarea în rândul acestei categorii de vârstă.
Ea a mărturisit că i se pare interesantă ideea unui ministru portughez ca UE să suporte o parte din plata ajutorului de şomaj în ţările membre, despre care a fost întrebată de un ziarist, afirmând că asta ar crea un echilibru la nivelul UE.
Candidatul socialiştilor europeni, Martin Schulz, a spus că Europa trebuie să dezvolte o reindustrializare inteligentă, care să combine eficienţa energetică cu dezvoltarea de produse noi, prin stimularea cercetării şi inovării.
Combaterea şomajului
În ceea ce priveşte combaterea şomajului, el a afirmat că intenţionează să propună ca prin intermediul Băncii Centrale Europene şi a fondurilor structurale să se creeze o schemă de microcreditare pentru IMM-uri. Preşedintele PE a afirmat că şi el găseşte interesantă ideea ca UE să suporte parţial plata şomajului, dar a precizat că politicienii trebuie să fie prudenţi în campanie, pentru a nu face promisiuni pe care nu le pot onora.
Pe de altă parte, Guy Verhofstadt a afirmat că UE nu are nevoie de o “schemă pentru şomaj, ci de ceva complet diferit, o altă strategie economică”. “Am gestionat prost criza în ultimii cinci ani, am fost blocaţi în această buclă austeritate-datorie. O cale de a ieşi din asta este o nouă strategie de creştere”, a afirmat candidatul liberalilor europeni.
Austeritatea
În ceea ce priveşte austeritatea, cei doi candidaţi germani, Martin Schulz şi Ska Keller, s-au pronunţat cu claritate împotriva ei, în timp ce ceilalţi doi pretendenţi la şefia executivului comunitar, foştii premieri belgian şi luxemburghez, Guy Verhofstadt şi Jean-Claude Juncker, au apreciat că disciplina bugetară este necesară, dar că aceasta singură nu poate scoate UE din criză.
Candidata Verzilor, Ska Keller, a spus că austeritatea nu a funcţionat, ci a distrus “visul european, idealul de a nu lăsa pe nimeni să cadă”. Ea a subliniat că austeritatea nu duce Europa nicăieri, nu creează locuri de muncă şi creştere şi că trebuie să i se pună capăt, “revigorând visul european al solidarităţii”.
“UE a fost mereu o promisiune de mai multă solidaritate, de creştere, joburi, de creştere a cooperării între ţări, de creştere a bunăstării şi securităţii. Şi, să fim sinceri, este o promisiune încălcată pentru mulţi europeni. Pentru a recâştiga încrederea trebuie să punem capăt unor evoluţii care sunt total inacceptabile. Speculanţii fac miliarde şi miliarde de euro de profituri şi nu plătesc taxe, apoi au miliarde şi miliarde de pierderi şi contribuabilii trebuie să plătească pentru ele”, a spus la rândul său Martin Schulz.
El a apreciat că este nevoie în UE de principiul “de a sugera statelor membre că ţara profitului trebuie să fie şi ţara de taxare”, subliniind că pentru a recâştiga încrederea europenilor este nevoie de o nouă politică a taxelor. “Austeritatea nu a mers, ci a pus Europa într-o formă proastă”, a conchis Schulz.
Verhofstadt a spus că disciplina bugetară este necesară pentru creştere pe termen mediu şi lung, dar de una singură nu va scoate UE din criză. “Avem nevoie de o strategie de creştere, care nu poate fi din nou bazată pe a face datorii. Iar asta este critica mea pentru tine. A face din nou datorii nu ne scoate din criză”, i-a spus Verhofstadt lui Schulz.
De asemenea, “nu poţi să reglementezi faptul ca băncile să acorde mai multe credite, trebuie să creezi un mediu pentru asta. Socialiştii sunt mereu cu reglementări, reglementări, reglementări”, i-a mai transmis candidatul liberalilor preşedintelui PE.
“Principalul motiv al crizei din Grecia este sistemul clientelar din ţară. Ambele partide din Grecia, PASOK şi Noua Democraţie, au făcut un sistem clientelar în care toată lumea trebuie să plătească pentru servicii sanitare, pentru tot în societate”, a spus Verhofstadt, apreciind că pentru ca ţara să iasă din criză este nevoie de o revoluţie în însăşi politica din Grecia.
Fostul preşedinte al Eurogrupului până în 2013 a spus că nu este un susţinător al austerităţii, ci al rigorii fiscale. “Fără rigoare fiscală nu putem scoate Europa din criză. Dar reducerea deficitelor bugetare şi diminuarea nivelurilor datoriei publice nu sunt de ajuns”, a apreciat el.
“A impune măsuri bugetare în ţări de către Troica, Eurogrup, Consiliul European nu este de ajuns, de aceea în 2008-2009 am lansat pachete de investiţii coordonate la nivel european”, a completat Jean-Claude Juncker.
Întrebaţi despre realizarea unei uniuni energetice în UE, candidaţii la preşedinţia CE au apreciat iniţiativa franco-poloneză, deşi au păreri diferite despre cât de departe ar trebui să meargă realizarea acesteia.
“Avem nevoie să devenim mai independenţi din punct de vedere energetic, nu ar trebui să ne bazăm pe gazul şi petrolul rusesc, ci pe resursele noastre, soare, vânt - lucruri fără de care nu vom rămâne”, a spus candidata Verzilor, Ska Keller.
La rândul său, Juncker a spus că susţine ideile avansate în acest sens de premierul polonez Donald Tusk. “Cred că am avea o mai mare putere de negociere dacă am încerca să punem laolaltă cererea noastră energetică. Trebuie să ne reducem dependenţa de Rusia din motive economice evidente, dar şi politice”, a spus fostul premier luxemburghez, apreciind că UE trebuie să deruleze negocieri în diferite părţi ale lumii în acest scop.
În ceea ce priveşte mixul energetic, Juncker a spus că este o chestiune de competenţă naţională, deşi el personal este împotriva exploatării gazului de şist prin fracturare hidraulică.
“Dacă spui că mixul energetic este ceva de competenţă naţională, atunci nu vom avea niciodată comunitatea energetică pe care o dorim. Sunt de o părere total opusă. Cred că decizia privind mixul energetic trebuie adusă la nivel european şi la fel cea privind stabilirea unei reţele. Iar după aceea trebuie decis ce fel de importuri şi ce fel mix energetic doreşti”, i-a replicat Guy Verhofstadt.
El a denunţat ipocrizia Germaniei, care are un plan de reducere a exploatării centralelor nucleare, dar în acelaşi timp importă energie nucleară din Franţa. “Să facem acest lucru la nivel european şi acest lucru nu va mai fi posibil', a apreciat candidatul liberal. 'Prima mea prioritate în calitate de preşedinte al Comisiei va fi să pun comunitatea energetică pe masa Consiliului şi a Parlamentului”, a subliniat Verhofstadt.
Schulz a afirmat, ironic, că este fascinat de “lumea lui Guy Verhofstadt”, precizând că Germania nu numai că importă energie nucleară, ci şi produce, având un plan de a pune capăt producţiei energiei nucleare şi pe bază de carbon, înlocuind-o cu surse regenerabile de energie. “Cea de a treia ţară industrială din lume, cu o cerere energetică în creştere, încearcă să renunţe la energia nucleară şi bazată pe carbon şi s-o înlocuiască cu regenerabile. Este un proiect unic, care dacă reuşeşte în Germania cred că ar trebui să discutăm despre posibilitatea de a-l pune în aplicare în întreaga UE”, a afirmat candidatul socialist. (D.I)
