Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grecii merg duminica la vot, pentru unul dintre cele mai controversate scrutinuri parlamentare din ultimele decenii. Dupa cinci ani la rand de recesiune, mare parte din electorat arata neincredere in politicienii care au guvernat pana acum, socialistii din PASOK si conservatorii din Noua Democratie. De aceea, o multime de mici partide cu mesaje impotriva masurilor de austeritate, dar si cu accente xenofobe, si-ar putea face loc in Parlament.
Aceste alegeri legislative anticipate se inscriu intr-o agenda electorala incarcata, intr-o Europa afectata de recesiune si somaj. In aceeasi zi, in afara de francezi, care isi voteaza presedintele in cel de-al doilea tur de scrutin al prezidentialelor, au loc alegeri generale in Serbia si municipale in Italia, scrutinuri care vor testa aprobarea sau rezistenta fata de asanarea bugetara si austeritatea impuse de cuplul Merkel-Sarkozy, potrivit unor analisti.
Noua milioane, in cautarea unei majoritati
Campania electorala din Grecia a fost una iesita din tiparele obisnuite, derulata in ritm alert, pe durata a numai trei saptamani, marcata de agonie, atat pentru electorat cat si pentru candidatii politici.
Circa 9,8 milioane de greci sunt chemati la urne duminica pentru a-si alege deputatii, dar mai ales pentru a incerca sa gaseasca o majoritate capabila sa scoata tara din criza, pe fondul unei regrupari politice istorice, sub amenintarea unei iesiri din zona euro.
In Grecia, "este vorba despre alegerile cu cel mai necunoscut rezultat din ultimii cinci ani", apreciaza analistul politic Georges Sefertzis. "Vom vedea o noapte lunga a alegerilor si nu sunt deloc sigur cine va castiga", adauga el.
Cura de austeritate
Pentru majoritatea grecilor, care traiesc de cinci luni sub Guvernul de coalitie format de socialisti si conservatori, condus de un fost vicepresedinte al Bancii Centrale Europene (BCE), miza principala a scrutinului vizeaza validarea unui "memorandum sau blocarea acestui memorandum". Cu alte cuvinte este vorba despre acceptarea sau nu a unei cure dure de austeritate, incluse intr-un memorandum de acord intre coalitia Pasok-Noua Democratie, aflata la putere, si creditorii Uniunea Europeana (UE)-Fondul Monetar International (FMI), in schimbul sustinerii lor financiare, destinate evitarii unui faliment al tarii, rezuma politologul si sociologul Ilias Nikolakopoulos.
Rezultatele scrutinului de duminica vor reflecta cu siguranta consecintele ultimilor doi ani si jumatate de criza economica, politica si sociala. Discursurile preelectorale si-au pierdut caracterul mobilizator, realitatile cu care se confrunta Grecia astazi si presiunile externe in schimbul programelor de asistenta financiara s-au proiectat in planul declaratiilor politice, in monologuri neconvingatoare, pseudodileme si jumatati de adevar, promisiunile numeroase. De cealalta parte, este de asteptat ca, pe fondul dezamagirii si chiar al maniei, alegatorii sa amendeze in aceste alegeri cele doua partide, Socialist si Conservator, care au monopolizat scena politica in ultimele patru decenii. In acest context, premierul Lucas Papademos a adresat un apel populatiei sa se prezinte la vot, dar nu pentru a pedepsi. Votul de duminica, a subliniat acesta, este votul pentru Grecia de maine, nu pentru ieri. Alegerile de duminica sunt imprevizibile. Este foarte posibil sa existe surprize notabile din cauza voturilor contestatare si, in final, dar nu in cele din urma, extrema dreapta, care si-a construit treptat o anumita legitimitate, sa fie una dintre acestea.
Figura noua
Liderul conservator grec Antonis Samaras, care a fost marginalizat de tabara sa in anii '90, aflat la conducerea unui partid umilit la ultimele alegeri legislative, este in prezent favoritul scrutinului de la 6 mai, intr-un peisaj de ruina economica si politica, relateaza AFP.
Cu cateva zile inainte de a implini 61 de ani, la 23 mai, el ar putea deveni noul lider politic al Greciei, daca scrutinul confirma primul loc detinut in sondaje de formatiunea sa, Noua Democratie (ND).
Antonis Samaras ar putea ramane insa fara tron si pierde postul de premier in favoarea unei personalitati mai consensuale, in functie de raportul de forte cu socialistii in cadrul unei probabile coalitii.
Franta, care pe care
In Franta, confruntarea dintre candidatul socialist Francois Hollande si actualul presedinte, Nicolas Sarkozy, care doreste un al doilea mandat prezidential, va fi foarte dura.
Presedintele Sarkozy a declarat joi seara pentru postul de televiziune Canal+ ca isi va asuma "consecintele" unei infrangeri, in cazul in care socialistul Hollande va fi ales duminica, deoarece nu ar putea "continua ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic", relateaza AFP.
El a declarat ca doreste "sa fie ales pentru (un nou mandat de) cinci ani presedinte al Republicii". "Dar daca nu se va intampla asa, imi voi asuma consecintele", a declarat el.
De fiecare data cand a fost intrebat in legatura cu acest subiect, Sarkozy a declarat ca va renunta la politica in caz de esec, afirmandu-si totodata increderea in victoria sa.
Hollande, clasat primul in turul intai, cu 28,6% din voturi, se afla intr-o pozitie buna pentru castigarea alegerilor prezidentiale prevazute duminica in fata presedintelui-candidat (27,2%), pe care toate sondajele il prezinta ca perdant.
Socialistul si-a consolidat pozitia de favorit in urma unicei dezbateri dintre cele doua tururi, miercuri seara, un schimb aspru de replici, in cursul caruia Sarkozy nu a reusit sa isi destabilizeze adversarul.
Sarbii merg duminica la urne pentru alegerile generale in care se vor infrunta tabara proeuropeana a presedintelui in exercitiu Boris Tadici si nationalistii populisti, pe fondul unei economii in criza si a unui somaj galopant, relateaza AFP.
Serbia voteaza cu ochii la UE
Aproximativ sapte milioane de alegatori sunt chemati sa voteze la alegerile prezidentiale, legislative, locale si regionale in Voivodina. Pentru prima data de la destramarea Iugoslaviei la inceputul anilor '90, campania a fost dominata de mize economice si de aderarea la UE.
Astfel, cele doua tabere principale, cea a lui Tadici si a Partidului Democratic (DS) si cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici si a Partidului Sarb al Progresului (SNS, opozitie) nu au incetat sa promita crearea de locuri de munca si sosirea providentiala a investitorilor straini, luandu-si angajamentul de a lupta impotriva coruptiei si economiei subterane, estimate la aproximativ 30 la suta din PIB.
Tadici, care a condus Serbia - izolata politic si economic in anii '90 - spre Uniunea Europeana, a prezentat un "plan in cinci puncte", avand ca element de baza integrarea in UE si dezvoltarea economica bazata in special pe agricultura. Serbia a obtinut in martie statutul de candidat pentru aderarea la UE. El a promis ca, daca va fi ales, Serbia va incepe negocierile de aderare la blocul european inainte de sfarsitul lui 2012, cu obiectivul de a le incheia in cinci ani.
Nikolici a promis, la randul sau, sa creasca impozitele pentru saraci si sa redistribuie banii catre cei defavorizati precum si sa atraga investitii, in special pentru sectorul agricol si industrial.
Totusi, analistii politici apreciaza ca partidele nu au prezentat decat "liste de dorinte". "Nimeni nu a prezentat masuri concrete, capabile sa permita crearea de locuri de munca sau sa atraga miliarde de euro din investitii", a declarat el. Economia sarba ar urma sa stagneze in 2012 in timp ce somajul a crescut de la 14,7 la suta in 2008 la 24 la suta in prezent.
Au uitat de KosovoPotrivit analistilor, sarbii nu mai acorda importanta unor subiecte care li se pareau altadata cruciale, in special independenta Kosovo, proclamata in 2008 si pe care Belgradul refuza sa o accepte. Ultimele sondaje arata ca formtiunile lui Nikolici si Tadici sunt pe primele locuri, cu 33,5 si, respectiv, 28,3 la suta din intentiile de vot la scrutinul parlamentar.
Cei doi se vor confrunta in cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din 20 mai, pe care Tadici ar urma sa il castige.
Niciuna dintre cele doua formatiuni nu va putea forma singura o noua majoritate, iar socialistii actualului ministru de Interne, Ivita Dacici, vor juca din nou rolul de "partid balama", ca si in alegerile din 2008. Potrivit analistilor, partidul lui Dacici ar urma sa il sustina din nou pe cel al lui Tadici in formarea Guvernului.
