Ofensiva primului ministru de la Bucuresti pentru a acapara puterea naste ingrijorari in privinta unui regres al valorilor democratice in sud-estul Europei, scrie El Pais.
Mecanismul institutional al ofensivei a fost eliminarea oricaror obstacole ce ar fi impiedicat suspendarea presedintelui Traian Basescu, comenteaza jurnalistii spanioli.
"Este presedintele Senatului cel care, prin lege, il inlocuieste pe presedintele tarii cand este suspendat? Atunci il inlocuim cu un apropiat, Crin Antonescu, astfel ca el sa fie presedintele interimar dupa suspendare. Poate presedintele Camerei Deputatilor sa previna votarea intr-o sesiune extraordinara a suspendarii lui Basescu? Il destituim. Este Avocatul Poporului singurul capabil sa conteste o ordonanta de urgenta a Guvernului prin care sunt reduse puterile Curtii Constitutionale? Punem altul care sa nu protesteze. Ce putem face ca sa acceleram publicarea decretului? Luam controlul asupra Monitorului Oficial, aflat in subordinea Parlamentului cu doua saptamani in urma, si orice masura va intra in vigoare atunci cand e publicata, adica atunci cand doreste guvernul", comenteaza publicatia.
"In principiu, Ponta a folosit artileria grea pentru a-l scoate din joc pe Basescu, pe care il acuza ca a intervenit in scena politica si a abuzat de putere. In Romania, presedintele are puteri considerabile. El exercita reprezentarea externa a tarii, are drept de veto in cazul celor care candideaza pentru functia de Procuror General si-l propune pe seful serviciilor secrete", scrie El Pais.
Despre motivele care au generat aceasta criza, El Pais considera ca "nu toti cred ca aceste manevre au fost folosite de guvernul roman doar pentru a-l suspenda pe presedintele Basescu. Unii cred ca in spate este vorba de coruptie, inradacinata in Romania, si identifica inceputul crizei ca fiind data de 20 iunie. In acea zi, Adrian Nastase, fostul prim ministru, s-a impuscat in gat intr-o tentativa de suicid. Fiind premierul care a negociat intrarea Romaniei in UE si a patronat admiterea in NATO, Nastase a fost condamnat la doi ani de inchisoare pentru coruptie".
"Procesul admiterii Romaniei in UE, care s-a terminat in 2007, a fost dificil in special din cauza coruptiei. Ultimul raport al Transparency International, din decembrie trecut, remarca fragilitatea institutiilor democratice si considera ca au mai ramas multe de facut intr-o tara care inca se lupta sa scape de cultura politica mostenita din comunism. Pentru Cristina Guseth, de la Freedom House, ceea ce s-a intamplat este ca "vechea nomenclatura a devenit o cleptokratura".
In final, El Pais traseaza o paralela categorica intre Romania si Ungaria: "Criza romaneasca aminteste de recentul conflict al Ungariei cu Uniunea Europeana, desi Romania nu si-a schimbat Constitutia. Budapesta a adoptat o noua constitutie care submineaza principiile democratice, submineaza libertatea presei, independenta protectiei datelor si Banca Centrala. Aceste masuri au dus la sfarsitul rabdarii Bruxelles-ului care, in decembrie, a suspendat negocierile cu Ungaria de acordare, alaturi de FMI, a unui imprumut de 20.000 milioane euro pana ce independenta Bancii Centrale nu va fi garantata. Dupa luni de tensiune, UE a fost satisfacuta de schimbarile legislative operate de Budapesta".
Concluzia articolului din El Pais este ca "Germania a criticat Bucurestiul, la fel a facut si Bruxelles-ul, unde s-au nascut temeri ca, dupa Ungaria, a aparut o noua oaie neagra".