Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Berna a recurs la “clauza de salvgardare” pentru a stopa imigraţia
Berna a activat “clauza de salvgardare”, care îi permite instituirea unei limitări a numărului de permise de sejur acordate cetăţenilor europeni. Actualmente, în Elveţia trăiesc 1,2 milioane de europeni.
Împinşi de criză
“Clauza de salvgardare trebuie să reducă imigraţia în limitele suportabilităţii economice şi sociale”, susţin oficialii elveţieni, citaţi de cotidianul german Die Welt. Din cauza crizei economice, tot mai mulţi europeni îşi caută de muncă în Elveţia, unde nu numai că există locuri de muncă, dar şi un nivel salarial ridicat.
Controlul asupra fluxurilor migratorii permite Elveţiei limitarea impactului degradării conjuncturii economice asupra pieţei interne a muncii. În martie, rata şomajului în Elveţia se ridica la 3,2%, cea mai mică din Europa.
Numărul permiselor de sejur de lungă durată acordate (permisele “B”, cu o durată de 5 ani) va fi limitat pentru toţi cetăţenii UE. Începând cu data de 1 Mai, şi timp de un an, doar 55.800 de lucrători europeni îl vor putea obţine. Aceste permise sunt împărţite în două categorii: vor fi 2.180 de autorizaţii pentru cetăţenii din opt ţări ale Europei de Est: Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Republica Cehă, şi 53.700 de autorizaţii pentru celelalte 17 state membre ale Uniunii Europene, explică şi latribune.fr. Şederile temporare de 12 luni nu au fost îngrădite în nici un fel.
În medie, actualmente sunt acordate lunar 4.868 de permise. Măsura ar urma să reducă numărul autorizaţiilor la 2.500-3.000, faţă de ce este în prezent. Ţările transfrontaliere şi cele din Sudul Europei, care înregistrează rate imense ale şomajului, ar putea fi cele mai afectate de noua măsură elveţiană.
Clauza
Acordul cu UE permite Elveţiei să limiteze imigraţia, dacă aceasta depăşeşte cu 10% media ultimelor trei ani. Clauza poate fi activată unilateral, iar durata ei de impunere nu are voie să depăşească doi ani. Chiar şi aşa, Elveţia aplică un tratament preferenţial faţă de unele state UE. Pentru statele UE-17 (primele 15 aderate plus Cipru şi Malta) şi statele UE-8 (aderate în 2004) clauza va expira la sfârşitul lunii mai 2014, în timp ce pentru România şi Bulgaria aceasta va expira abia în luna mai 2019.
Diferenţă între ţări
Guvernul elveţian a impus clauza de salvgardare încă din 2012 pentru statele din UE-8, deşi pragul-limită al imigraţiei fusese depăşit încă din 2008-2009. Acum ea devine activă şi pentru locuitorii UE-17. Guvernul a explicat că a luat abia acum această decizie din cauza faptului că până acum imigraţia nu a afectat forţa de muncă elveţiană. Presa speculează că activarea clauzei nu va rezolva problemele imigraţiei, obiectivul ei fiind doar de transmitere a unui mesaj către propria populaţie. Locuitorii Elveţiei şi-au exprimat în repetate rânduri dezaprobarea faţă de numărul mare de imigranţi, Partidul Popular de Dreapta din Elveţia (SVP) anunţând deja un referendum împotriva “imigraţiei în masă”. “Efectele impunerii clauzei de salvgardare pentru statele UE-8 a dus la o scădere la jumătate a imigraţiei cetăţenilor din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia şi Ungaria, însă s-au dublat şederile temporare în Elveţia, ceea ce dovedeşte că efectele sunt limitate”, comentează Salzburger Nachrichten din Austria.
Discriminare
Încă de la anunţul din 2012, Bruxelles-ul a reacţionat vehement acuzând Elveţia că îngrădeşte libertatea de circulaţie a persoanelor şi discriminează ţările din Estul Europei. Presa germană consideră că anunţul făcut de Elveţia nu vizează ţările UE-17, ci este o tentativă de a pune capăt acuzaţiilor de discriminare la adresa ţărilor UE-8.
Ce spune Catherine Ashton
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Catherine Ashton, şi-a exprimat dezaprobarea faţă de decizia Guvernului de la Berna. “Regret decizia Guvernului Elveţiei de a limita cantitativ libertatea de mişcare a persoanelor din Uniunea Europeană. Clauza poate fi activată pentru ultima dată faţă de cetăţenii din cele 25 de state membre UE, România şi Bulgaria fiind încă într-o perioadă de tranziţie. Decizia Guvernului elveţian este în contradicţie cu acordul pentru libera mişcare a persoanelor, deoarece face o diferenţiere între cetăţenii statelor membre. În relaţia generală cu Elveţia, Uniunea Europeană pune mare accent pe importanţa libertăţii de mişcare a persoanelor. Aceste măsuri nu iau în considerare marile avantaje oferite de libertatea de mişcare a cetăţenilor, atât din Elveţia, cât şi din UE. Regret decizia Guvernului elveţian de a se îndepărta de abordarea din 2008 şi 2009, când clauza de salvgardare nu a fost invocată, deşi acordul prevedea această posibilitate”, se arată în comunicatul dat de Catherine Ashton pe site-ul Uniunii Europene.
La rândul său, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat că această decizie nu era “absolut necesară”. În cotidianul elveţian Le Temps, un diplomat european, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a declarat că relaţiile dintre UE şi Elveţia s-ar putea tensiona ca urmare a acestei decizii, “într-un moment în care mai multe subiecte importante se află pe masa negocierilor, cum ar fi, de exemplu, chestiunea secretului bancar”.
