Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a triumfat încă din primul tur al alegerilor prezidenţiale din ţara sa organizate duminică, şi şi-a prelungit, astfel, domnia în fruntea ţării cu încă cinci ani, în ciuda avertismentelor rivalilor săi în privinţa derivei sale autocratice.
Erdogan şi-a încheiat sâmbătă campania prezidenţială repetând promisiunea de a construi “o nouă Turcie”.
Cei doi adversari ai lui Erdogan au fost Ekmeleddin Ihsanoglu, 70 de ani, candidat comun al celor două principale partide de opoziţie, profesor de istorie şi fost şef al Organizaţiei pentru Cooperare Islamică (OCI), şi Selahattin Demirtas, un avocat în vârstă de 41 de ani, provenit din minoritatea kurdă, reprezentant al Partidului Democrat Popular (HDP).
Potrivit rezultatelor parţiale raportate după numărarea a circa jumătate dintre buletinele de vot numărate, şeful Guvernului islamo-conversator în vârstă de 60 de ani a obţinut circa 56% dintre voturi, faţă de 35,9% obţinute de principalul candidat al opoziţiei, Ekmelettin Ihsanoglu şi 8,5% obţinute de cel al minorităţii kurde, Selahattin Demirtas.
Vot direct
Alegerile prezidenţiale de duminică din Turcia, în premieră prin vot direct, constituie un “eveniment foarte, foarte important”, a declarat, în timpul exercitării votului, alături de familia sa, premierul Erdogan.
Şef al Guvernului turc din 2003, Erdogan a declarat încă o dată, în faţa presei, că este gata să menţină frâiele conducerii ţării şi de la Preşedinţie, în prezent funcţie onorifică, pe care el intenţionează să o întărească.
“Preşedintele ales şi Guvernul ales vor acţiona mână în mână pentru a duce ţara spre obiectivele fixate pentru 2023 (un centenar de la fondarea Republicii Turcia) şi 2071 (mileniu simbolic de la sosirea turcilor în Anatolia din Asia Centrală)”, a spus Erdogan.
Până acum, preşedinţii Turciei erau aleşi de către Parlament, însă un amendament constituţional le oferă acum cetăţenilor turci şansa de a-l alege direct pe şeful statului. Aproximativ 53 de milioane de cetăţeni turci au drept de vot.
Premierul islamo-conservator n-a ascuns niciodată faptul că doreşte să transforme sistemul parlamentar actual într-un regim semiprezidenţial, chiar prezidenţial. Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, provenit din mişcarea islamistă), pe care Erdogan îl conduce, ceruse o reformă a instituţiilor pentru a instaura un regim prezidenţial. Această tentativă a eşuat însă anul trecut, ca şi cea privind elaborarea unei noi Constituţii.
Provocări
Erdogan trebuie să coexiste cu Legea fundamentală redactată sub comanda generalilor după puciul din 1980.
Constituţia, care îi conferă puteri în principal onorifice şefului statului, îl autorizează totuşi să respingă legi votate în Parlament şi să convoace alegeri naţionale şi consilii de miniştri.
Opinia publică turcă pare însă ostilă în mod larg unei întăriri suplimentare a prerogativelor unui lider care a remodelat instituţiile ţării sale, controlând sistemul judiciar şi media, şi devenind astfel stăpânul absolut al Turciei.
Erdogan, confruntat în primăvara lui 2013 cu o frondă din partea a numeroşi turci care i-au reproşat ''autoritarismul'' său şi ''deriva sa islamistă'', urmată în decembrie de un scandal de corupţie, a reuşit să-şi revină câştigând alegerile municipale din martie trecut.
În decurs de 12 ani, Guvernul său a readus ţara pe calea creşterii economice, obţinând triplarea venitului mediu, le-a deschis claselor politice accesul la sistemul de sănătate, a reorganizat transporturile şi a pus la punct armata, care se impusese în mod larg în viaţa politică a ţării.
Lider carismatic, care ştie să facă să vibreze sentimentul religios, Erdogan este detestat de mediile laice şi de partizanii libertăţii într-o Turcie care este înconjurată de ţări confruntate cu conflicte şi care bate la poarta Uniunii Europene (UE).
Citește pe Antena3.ro
