Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In contextul obtinerii statutului de candidata la Uniunea Europeana de catre Serbia, presa straina a continuat sa comenteze jocul neasteptat al Romaniei, care le-a parut tuturor, lideri europeni si jurnalisti, un santaj.
Daca in zilele premergatoare deciziei finale privind admiterea candidaturii Serbiei la UE ziarele occidentale comentau despre tentativa Romaniei de a repune pe tapet chestiunea admiterii sale in spatiul Schengen, la schimb cu acceptarea Serbiei, imediat dupa decizia de la summit-ul european a sosit si cel mai dur comentariu. Opozitia Romaniei fata de acordarea statutului de candidat la UE Serbiei a fost considerata "o reprezentatie penibila, demna de nationalismul secolului al XIX-lea, de o sursa diplomatica europeana", potrivit editiei electronice a The Economist.
"Romania, in mod neasteptat, a adus in discutie statutul minoritatii vlahe din Serbia. Unii vlahi sunt bucurosi sa fie considerati romani, altii nu", comenteaza The Economist. "Ar trebui sa fii un nationalist din secolul al XIX-lea ca sa crezi astfel de mizerii", a adaugat sursa citata. "Romanii si-au mentinut pozitia timp de cateva ore, dupa care au renuntat si au semnat un acord separat cu sarbii. Comportamentul Romaniei a fost considerat atat de groaznic, a declarat o alta sursa, incat a contribuit la ralierea de partea Serbiei", mai arata The Economist.
Ca la anuntul privindu-l pe Papa
Publicatia face si o comparatie intre mesajul transmis lumii la alegerea unui nou Papa si anuntul pe Twitter al lui Herman van Rompuy privind statutul de candidat acordat Serbiei. Atunci cand a fost ales un nou Papa, cardinalii s-au reunit in Capela Sixtina, au ars voturile si au transmis lumii intregi, prin culoarea fumului, ca au luat o decizie. Ceva similar, dar cu o tehnologie moderna, s-a intamplat si joi seara, cand liderii celor 27 de state membre UE au acordat in cele din urma Serbiei statutul de candidat. Informatia a devenit oficiala dupa ce presedintele UE Herman Van Rompuy a transmis un mesaj in acest sens pe reteaua de socializare Twitter.
La randul sau, cotidianul francez Le Monde retine ca Romania a fost ultimul stat din Uniune care a mai avut rezerve in privinta deciziei Bruxellesului.
O miscare pe tabla de sah
"Serbia primeste statutul de candidat la UE, Romania nu primeste nimic", noteaza jurnalul european EuObserver. Autorul articolului considera ca pozitia Romaniei in privinta Serbiei a fost vazuta de catre diplomatii celorlalte state membre ca o miscare de sah care urmarea sa oblige Olanda sa renunte la vetoul opus intrarii Romaniei in spatiul Schengen. Pana la urma, presedintele roman, Traian Basescu, a batut in retragere fara concesii reale", conchide EuObserver. "Unele state ale Uniunii Europene simpatizeaza insa cu Romania pe problema dreptului de veto olandez, deoarece tara si-a indeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen", noteaza EuObserver. "«Nu cred ca ar trebui mutati stalpii portii in timpul procesului», a fost exprimarea plastica a prim-ministrului danez, Helle Thorning-Schmidt, cu ocazia summit-ului", potrivit sursei citate.
"Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a prezidat o intalnire speciala olandezo-romana joi, precizand ca exista o intentie politica puternica pentru a lua o decizie pozitiva referitoare la spatiul Schengen in septembrie", adauga EuObserver.
Pentru Rusia nu e nimic rau
"Bulgaria si Romania au fost respinse la proba de aderare la zona Schengen", remarca din Rusia cotidianul Kommersant, citat de Rador, si adauga perspectiva proprie: "Este un lucru care nu ar trebui sa-i necajeasca pe rusi: acestor tari nu li se cere viza si se obtine usor un permis de sedere, insa, in cazul intrarii in spatiul Schengen, aceste avantaje, din punctul Rusiei de vedere, vor disparea".
Cu toate acestea, reprezentantul Romaniei in Comisia mixta romano-sarba, Bogdan Aurescu, secretar de stat in Ministerul de Externe, considera incorecte unele acuzatii potrivit carora Romania ar fi ridicat brusc problema minoritatii romane din Serbia, chiar inainte de decizia privind acceptarea candidaturii Serbiei la UE, relateaza Rador. Bogdan Aurescu a explicat ca Serbia era deja monitorizata din cauza situatiei minoritatilor nationale care traiesc pe teritoriul sau.
