Vladimir Putin ar putea reveni pe scena politică internațională, dacă va fi de acord cu un plan de pace elaborat de europeni, care prevede readmiterea Rusiei în grupul G8, format din statele cu cele mai dezvoltate economii ale lumii.
Propunerea apare în contrainițiativa europenilor la planul de pace pentru Ucraina, în 28 de puncte, elaborat de apropiații lui Donald Trump, considerat mult prea favorabil Moscovei.
Documentul european include mai multe concesii făcute Kremlinului, între care limitarea efectivelor armatei ucrainene și organizarea rapidă a unor alegeri ce ar putea duce la înlăturarea președintelui Volodimir Zelenski, aceasta fiind, de altfel, una dintre solicitările constante ale Rusiei.
După summitul-maraton organizat în regim de urgență la Geneva, șeful diplomației americane, Marco Rubio, anunța, duminică seară, că Washingtonul face „anumite ajustări” planului său de pace.
„Cred că a fost, probabil, cea mai productivă întâlnire din tot acest proces, de când am preluat mandatul, în luna ianuarie.”, spunea, plin de optimism, secretarul de Stat al SUA.
Contrapropunerea europeană a apărut la scurt timp după ce șeful Casei Albe a acuzat Ucraina că arată „zero recunoștință” pentru eforturile americane de a pune capăt războiului. Atât Donald Trump, cât și Rusia – care și-a modificat de mai multe ori pretențiile – trebuie însă să își dea acordul final asupra proiectului de document.
Ce propun europenii
Planul european prevede „reintegrarea progresivă a Rusiei în economia globală” și posibilitatea ca Moscova să revină în formatul G8. De asemenea, acesta solicită ca „armata Ucrainei să fie limitată la 800.000 de militari în timp de pace”, după ce, într-o versiune anterioară, nu impusese nicio limită.
De cealaltă parte, propunerea ruso-americană cerea un plafon și mai mic, de 600.000 de militari.
Documentul mai stipulează că Ucraina va organiza alegeri „cât mai curând posibil”, după semnarea acordului de pace.
Pe de altă parte însă, europenii au eliminat din plan cererea Rusiei ca Ucraina să renunțe la regiunea Donbas, din estul țării.
Acordul elimină, totodată, o clauză controversată, care ar fi acordat Statelor Unite 50% din profiturile viitoare generate de activele rusești înghețate și investite în reconstrucția Ucrainei.
Planul american, în 28 de puncte, solicita Kievului să cedeze teritorii extinse, inclusiv zone care nici măcar nu se află sub ocupație rusă. În contrapropunerea europeană se precizează că „negocierile privind eventuale schimburi teritoriale vor porni de la linia de contact”, adică cea existentă pe frontul actual.
Europa propune ca Ucraina să primească din partea Washingtonului o garanție de securitate similară articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă.
Totodată, europenii cer ca activele suverane rusești înghețate să rămână blocate, până când Moscova va plăti despăgubiri pentru distrugerile provocate de la declanșarea invaziei sale.
Contraplanul a fost elaborat de Marea Britanie, Germania și Franța – cunoscute drept grupul european „E3”.
Duminică, premierul britanic, Sir Keir Starmer, a discutat cu Donald Trump, iar cei doi au convenit că Ucraina traversează „un moment critic”, a transmis Downing Street. „Liderii au discutat diverse aspecte ale negocierilor de la Geneva privind planul de pace al SUA. Ei au fost de acord că este esențial să lucrăm împreună pentru a obține o pace justă și durabilă.”, se preciza într-un comunicat.
Optimism de fațadă?
Într-un comunicat dat publicității duminică seară, la Washington, Casa Albă a susținut că partea ucraineană consideră că ultima versiune a proiectului de acord „reflectă interesele lor naționale de securitate”, după o serie de revizuiri și clarificări stabilite împreună cu oficiali americani, ucraineni și europeni la Geneva.
„Delegația ucraineană a confirmat că toate preocupările lor principale – garanții de securitate, dezvoltare economică pe termen lung, protecția infrastructurii, libertatea navigației și suveranitatea politică – au fost pe deplin abordate în cadrul întâlnirii.”, mai arată comunicatul.
Nu doar Casa Albă a adoptat un ton optimist în privința negocierilor de la Geneva. Anterior, șeful delegației ucrainene, Andrii Ermak, lăudase discuțiile, calificându-le drept „foarte productive”.
„Am înregistrat un progres foarte bun și ne îndreptăm către o pace justă și durabilă.”, a spus Ermak, aflat alături de Marco Rubio în cadrul unei conferințe de presă.
Chiar și unii oficiali europeni – care anterior își exprimaseră îngrijorarea că negocierile îi marginalizează – au început să salute rezultatele. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că discuțiile reprezintă un „succes decisiv” pentru Europa.
„Toate disputele care privesc Europa, inclusiv cele referitoare la NATO, au fost eliminate din acest plan.”, a spus Wadephul pentru postul de radio „Deutschlandfunk”.
Wadephul a refuzat să ofere mai multe detalii, dar a spus că este clar că nimic „nu poate fi decis fără acordul” europenilor şi al Ucrainei.
Ucraina trebuie să-şi păstreze suveranitatea, a afirmat el, argumentând că numai Kievul poate decide când şi ce concesii să facă.
Unul dintre punctele cele mai problematice vizează posibilele concesii teritoriale, a adăugat Wadephul. Actuala linie a frontului trebuie să fie punctul de plecare al negocierilor, nu cel final, a insistat el.
În cele din urmă, ambele părţi în conflict trebuie să poată să susţină un acord. „Totuşi, în calitate de instigator al războiului, Rusia trebuie să răspundă pentru consecinţe.”, a mai afirmat ministrul german de Externe.
În acelaşi timp, guvernul german a salutat luni progresele înregistrate în timpul discuţiilor de la Geneva, dintre Statele Unite, Ucraina şi Europa, care vizează încheierea conflictului cu Rusia.
„Considerăm că este pozitiv faptul că s-au înregistrat din nou progrese şi suntem încântaţi că lucrurile avansează.”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Sebastian Hille, la o conferinţă de presă susținută la Berlin.
„Este important pentru Europa ca interesele Ucrainei să fie luate în considerare, ca interesele Europei să fie garantate şi ca nimic legat de Europa să nu se facă fără Europa.”, a precizat Hille.
„În opinia noastră, aşa se întâmplă în prezent, şi de aceea salutăm progresele înregistrate până acum.”, a adăugat el.
Există însă și voci prudente, precum cea a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, care, după o discuție cu omologul său ucrainean, a transmis pe platforma X că „negocierile au reprezentat un pas înainte, dar rămân în continuare probleme majore de rezolvat”.
![]()
Scepticismul Moscovei
Chiar dacă actuala versiune a planului american de pace – descris de Marco Rubio drept un „document viu, în permanentă schimbare” – pare, în acest moment, să mulțumească Washingtonul, Kievul și susținătorii europeni ai Ucrainei, este foarte posibil ca aceeași formulă să nu mai fie acceptabilă pentru Kremlin, care a refuzat constant să renunțe la cererile sale maximaliste.
Până acum, Moscova s-a confruntat cu o presiune limitată din partea Statelor Unite pentru a face concesii reale.
La Geneva, Rubio a evitat în mod repetat întrebările privind eventuale obligații impuse Rusiei, nu doar Ucrainei, în cadrul negocierilor. El nu a oferit un răspuns direct cu privire la măsura în care Washingtonul se așteaptă ca și Kremlinul să cedeze ceva în acest proces de mediere a păcii.
Totuși, dacă administrația americană este cu adevărat hotărâtă să obțină ceea ce numește acum „o pace durabilă și cuprinzătoare” în Ucraina, găsirea unei formule prin care Moscova să fie convinsă să facă compromisuri ar putea fi singura cale realistă de încheiere a unui acord.
PLANUL COMPLET AL EUROPENILOR
1. Suveranitatea Ucrainei urmează să fie reconfirmată.
2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate.
(Punctul 3 din planul SUA este șters. Acolo se preciza „Se va stabili așteptarea ca Rusia să nu își mai invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”)
4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și pentru a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să mărească oportunitățile de conectivitate și de viitoare oportunități economice.
5. Ucraina va primi garanții de securitate solide.
6. Dimensiunea armatei Ucrainei va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace.
7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, consens care nu există.
8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina, în timp de pace.
9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia.
10. Garanție americană care reflectă Articolul 5
a. Statele Unite vor primi compensații pentru această garanție.
b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția.
c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat și robust, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere pentru noul teritoriu și toate celelalte beneficii din cadrul acestui acord vor fi retrase.
11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, în timp ce acest lucru este evaluat.
12. Pachet global solid de reconstrucție pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la:
a. Crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru a investi în industrii cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și eforturi în domeniul inteligenței artificiale.
b. Statele Unite vor face parteneriat cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera în comun infrastructura de gaze a Ucrainei, care include conductele și facilitățile de stocare.
c. Un efort comun de reconstrucție a zonelor afectate de război, pentru a reface, reconstrui și moderniza orașele și zonele rezidențiale.
d. Dezvoltare de infrastructură.
e. Exploatarea resurselor minerale și naturale.
f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a furniza finanțare în vederea accelerării acestor eforturi.
13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală.
a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și convenită în etape și de la caz la caz.
b. Statele Unite vor încheia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung pentru a urmări dezvoltarea reciprocă în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenței artificiale, centrelor de date, pământurilor rare, proiectelor comune în Arctica, precum și diverse alte oportunități corporative reciproc avantajoase.
c. Rusia va fi invitată să revină în G8.
14. Ucraina va fi pe deplin reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin activele suverane rusești, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele aduse Ucrainei.
15. Va fi creat un grup operativ comun de securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și europenilor, pentru a promova și a aplica toate prevederile acestui acord.
16. Rusia va consacra legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina.
17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele de neproliferare și control nuclear, inclusiv Fair Start.
18. Ucraina este de acord să rămână stat nenuclear în cadrul TNP (Tratatul de neproliferare nucleară).
19. Centrala nucleară de la Zaporojie va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită în mod echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina.
20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice.
21. Teritorii
Ucraina se angajează să nu își recupereze teritoriul suveran ocupat prin mijloace militare. Negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la Linia de Contact.
22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale au fost convenite, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu schimbe aceste aranjamente prin forță. Orice garanții de securitate nu se vor aplica în cazul unei încălcări a acestei obligații.
23. Rusia nu va împiedica utilizarea de către Ucraina a fluviului Nipru în scopuri comerciale și vor fi încheiate acorduri pentru ca transporturile de cereale să se poată desfășura liber prin Marea Neagră.
24. Va fi înființat un comitet umanitar pentru a rezolva problemele rămase deschise:
a. Toți prizonierii rămași și toate corpurile neidentificate vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”.
b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi returnați, inclusiv copiii.
c. Va exista un program de reunificare a familiilor.
d. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului.
25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil, după semnarea acordului de pace.
26. Vor fi prevăzute măsuri pentru a aborda suferința victimelor conflictului.
27. Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea sa.
28. Odată ce toate părțile își dau acordul asupra acestui memorandum, o încetare a focului va intra imediat în vigoare, în momentul în care ambele părți se retrag la punctele convenite, pentru ca implementarea acordului să poată începe. Modalitățile încetării focului, inclusiv monitorizarea, vor fi convenite de ambele părți sub supravegherea SUA.


