Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegerile europene au adus Franţei pe primul loc în opţiunile electoratului Frontul Naţional, partid de extremă-dreapta, condus de Marine Le Pen, partid care a obţinut un scor istoric, de 25%, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne.
Pe locul doi se află UMP, opoziţia de dreapta, cu 20% dintre voturi, în timp ce Partidul Socialist, la putere, suferă o nouă înfrângere extrem de usturătoare, cu mai puţin de 15% dintre voturi obţinute.
Frontul Naţional, al lui Marine Le Pen, a beneficiat de lipsa de popularitate record a puterii socialiste, precum şi de divizarea dreptei franceze, dar şi de o creştere a euroscepticismului în rândul francezilor.
Marine Le Pen cere dizolvarea Adunării Naţionale
Preşedinta Frontului Naţional (FN, extremă dreapta) din Franţa, Marine Le Pen, a cerut duminică dizolvarea Adunării Naţionale (parlamentul) după ce exit poll-urile au indicat că partidul său, antiimigraţionist şi eurosceptic, a câştigat alegerile din Franţa pentru Parlamentul European, informează Reuters.
'Ce altceva poate face preşedintele după o astfel de respingere?', le-a spus Le Pen ziariştilor reuniţi la sediul de campanie al Frontului Naţional, atunci când a fost întrebată dacă preşedintele Francois Hollande - al cărui Partid Socialist, de guvernământ, s-a clasat abia pe locul trei, potrivit sondajelor - ar trebui să dizolve parlamentul naţional.
Potrivit EFE, Le Pen a susţinut că victoria partidului său la scrutinul european arată că francezii 'nu vor să mai fie conduşi din afară, să se supună unor legi pe care nu le-au votat şi să asculte nişte comisari care nu au fost aleşi prin vot universal', aluzie directă la instituţiile europene, şi a cerut convocarea de alegeri.
'Este inacceptabil ca Adunarea Naţională să fie nereprezentativă pentru poporul francez', a mai spus ea, potrivit Reuters.(Agerpres)
Premierul francez consideră că victoria Frontului Naţional este un 'cutremur'
Premierul francez, Manuel Valls, a afirmat că victoria Fontului Naţional, de extremă dreapta, în alegerile europarlamentare de duminică este un'cutremur' şi că instituţiile europene şi guvernele trebuie să reacţioneze 'foarte repede' pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă, relatează EFE.
'Acest scrutin este mai mult decât un nou semnal de alarmă, este un şoc, un cutremur' pentru că a situat 'clar în fruntea' preferinţelor electoratului Frontul Naţional, în timp ce partidele de guvernământ au înregistrat un 'rezultat mediocru, în special 'partidul majoritar şi stânga', a afirmat şeful executivului de la Paris. (Agerpres)
_____________
OLANDA: Extrema-dreaptă, mai slabă decât se anunţase
O rată a absenteismului la urne record şi o extremă-dreaptă un pic mai slabă decât anunţau sondajele preelectorale, acestea sunt cele două caracteristici ale alegerilor europene din Olanda. Potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne în această ţară, unde s-a votat joi, 22 mai, populistul Geert Wilders, aliat al lui Marine Le Pen, lidera extremei-drepte franceze, a înregistrat un eşec, situându-se pe locul al patrulea.
Potrivit unui sondaj exit-poll realizat de Ipsos şi publicat de televiziunea publică olandeză NOS, partidul lui Geert Wilders (PVV) nu este creditat decât cu 12,2% dintre voturi, faţă de 17%, cât obţinuse acum cinci ani, care se traduc acum prin trei mandate în Parlament, faţă de cinci în 2009. O lovitură, în momentul în care Frontul Naţional e în frunte, la alegerile din Franţa, şi în timp ce euroscepticii europeni şi-ar putea tripla numărul deputaţilor, ajungând la 100 de mandate.
PVV se situează după centriştii din D66 (15,6%), creştin-democraţii din CDS (15,2%) şi liberalii din VVD (12,3%).
_____________
POLONIA: Varşovia trimite un partid eurofob în PE
Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi la alegerile de duminică, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne, transmite AFP.
Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare politică susţine că vrea să intre în PE pentru a dezmembra Uniunea Europeană din interior.
Partidul de centru-dreapta aflat la putere, Platforma Civică (PO) a premierului Donald Tonask, a câştigat alegerile, cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, devansând Dreptate şi Justiţie (PiS), partid al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.
Partidul Social-Democrat (SLD) este pe poziţia a treia (9,6% din voturi, 5 deputaţi), în faţa KNP şi a aliaţilor PO, Partidul ţărănesc Polonez PLS (7% şi 4 deputaţi).
Rata de participare la vot a fost de 22,7%, conform institutului Ipsos, mai puţin decât procentul de 25% de la alegerile europene din urmă cu cinci ani.
Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.
_____________
PORTUGALIA: Socialiştii devansează coaliţia de centru-dreapta, la putere
Coaliţia de centru-dreapta, la putere în Portugalia, a fost clar devansată duminică de opoziţia socialistă la alegerile europene, efectul respingerii puternice a politicii sale de austeritate de către populaţie.
Diferite sondaje realizate la ieşirea de urne creditează PS cu între 30 şi 36% din voturi (şapte până la nouă deputaţi), în timp ce coaliţia la putere, formată din Partidul Social-Democrat (PSD, centru-dreapta) şi CDS (conservator) a obţinut între 25 şi 29% (şase până la opt locuri de eurodeputaţi).
Rata de absenteism, în mod tradiţional foarte ridicată în Portugalia la alegerile europene, a fost evaluată la 61-66%, faţă de 63,22% în 2009. Aceasta s-ar putea apropia de recordul de 64,46%, înregistrat în 1994.
Dacă rezultatul se va confirma, el reprezintă un grav regres pentru premierul portughez Pedro Passos Coelho, cu mai puţin de un an înainte de alegerile legislative prevăzute pentru toamna lui 2015, comentează AFP.
Secretarul general al PS, Antonio José Seguro, a făcut duminică apel la alegători să cenzureze Guvernul şi să voteze pentru schimbare pentru a evita noi măriri de impozite şi tăieri de salarii şi pensii.
Cei circa 9,7 milioane de alegători au fost chemaţi la urne să aleagă 21 de deputaţi portughezi din cei 751 care îşi vor desfăşura activitatea în Parlamentul European la Strasbourg, unul mai puţin în raport cu 2009.
_____________
BULGARIA: Opoziţia de centru-dreapta, în frunte
Partidul conservator GERB, al fostului premier Boiko Borisov, a câştigat cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare care au avut loc duminică în Bulgaria, arată sondajele efectuate la ieşirea de la urne.
Potrivit primelor date furnizate de agenţia Alpha Research până la ora 18:00, GERB a primit 28,4% din sufragii, în timp ce formaţiunile din alianţa de guvernământ, Partidul Socialist şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (a minorităţii turce), au 21,6% şi respectiv 15,5%. Celelalte două formaţiuni care vor avea reprezentanţi în Parlamentul European sunt alianţa populistă “Bulgaria fără cenzură”, cu 9,9% şi blocul Reformist, de centru-dreapta, cu 6,8%.
Alegerile europarlamentare sunt considerate a fi un test pentru stabilitatea guvernului socialistului Plamen Oreşarski. Mulţi analişti se aşteaptă ca în cazul în care cele două formaţiuni de centru-dreapta, GERB şi Blocul Reformist, vor avea un rezultat mai mare faţă de totalul obţinut de alianţa între socialişti şi etnicii turci, opoziţia să ceară convocarea unor alegeri parlamentare anticipate.
Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 06:00 şi majoritatea dintre ele s-au închis la ora locală 19:00, doar la cele la care sunt mai votanţi care aşteaptă la rând, programul urmând a se prelungi până la ora 20:00.
Potrivit datelor Comisiei Centrale de la Sofia prezenţa la urne până la ora 17:00 a fost de 27,42%.
_____________
REPUBLICA CEHA: Succes al proeuropenilor, absenteism puternic
Partidul de opoziţie de dreapta TOP 09 se află în frunte la alegerile europene din Republica Cehă, care trimite la Bruxelles 21 de deputaţi europeni, potrivit unei estimări la ieşirea de la urne, efectuate de marele cotidian praghez Dnes.
Cu 18% dintre voturi, TOP 09 a devansat uşor Partidul Social-democrat CSSD, al premierului Bohuslav Sobotka (17 %), şi mişcarea centristo-populistă ANO, condusă de influentul ministru de finanţe Andrej Babis (15,5 %), indică sondajul.
Toate cele trei formaţiuni sunt proeuropene. Mişcarea antiimigraţie Usvit a obţinut o înfrângere (2 %), potrivit sondajului.
TOP 09 beneficiază de o poziţie solidă mai ales la Praga şi în alte mari oraşe ale ţării, care are o populaţie de 10,5 milioane de locuitori. Cap de listă a partidului este economistul şi matematician Ludek Niedermayer, fost viceguvernator al Băncii Centrale cehe CNB.
Scrutinul european din Republica Cehă, care s-a deschis vineri la ora 12:00 GMT şi s-a încheiat sâmbătă la ora 12:00 GMT, a fost marcat de un absenteism record - aproximativ 80 %, potrivit unei estimări a agenţiei cehe de presă CTK.
Alte trei formaţiuni (Partidul Comunist, KSCM, Creştin-Democraţii KDU-CSL şi Partidul de Dreapta ODS) au depăşit, potrivit sondajului Dnes, pragul de 5% necesar pentru a avea deputaţi europeni.
_____________
GERMANIA: Conservatorii lui Merkel, în frunte
Consevatorii (CDU/CSU) cancelarului german Angela Merkel se află în frunte, în urma alegerilor europene din Germania de duminică, în ciuda unei creşteri a partidului antieuro AfD şi a Social-Democraţilor din SPD, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne.
Conservatorii CDU/CSU sunt creditaţi cu 36% dintre voturi (faţă de 37,9%, în 2009), în faţa SPD, cu 275% (faţă de 20,8%, în 2009). Noul aprtid antieuro AfD, creat în primăvara lui 2013, realizează un scor de 6,5%, care îi va permite să intre în Parlamentul European, potrivit primelor cifre difuzate de televiziunile publice germane.
_____________
GRECIA: Stânga radicală, în frunte
Syriza, stânga radicală, s-ar afla în frunte, depăşind dreapta la putere în Grecia, potrivit primelor sondaje la ieşirea de la urne, difuzate duminică după-amiază.
În Grecia, una dintre ţările cele mai afectate de criza economică şi de austeritatea severă impusă de creditorii internaţionali (UE, BCE şi FMI), Syriza, partidul lui Alexis Tsipras, are un avans lejer faţă de Noua Democraţie (de dreapta) a premierului Antonis Samaras.
Syriza şi-a axat campania electorală pe denunţarea măsurilor de austeritate şi ar obţine între 26% şi 30% dintre voturi, în timp ce Noua Democraţie e cotată cu 23-27% dintre voturi, potrivit unui sondaj comun realizat de şase institute de sondare, difuzat de posturile de televiziune din această Grecia.
Partidul lui Tsipras a înregistrat deja o victorie duminica trecută, la primul tur al alegerilor locale, al căror al doilea tur s-a desfăşurat duminică, împreună cu europarlamentarele.
_____________
AUSTRIA: Centru-dreapta, pe primul lor; creştere pentru extrema-dreaptă
Partidul de centru-dreapta OVP se clasează în frunte la alegerile europene de duminică, cu 27,9% dintre sufragii, alegeri marcate, totodată, de o creştere a extremei-drepte, potrivit sondajelor realizate la ieşirea de la vot.
FPO, extrema-dreaptă, care speră să constituie un grup comun cu Frontul Naţional francez al lui Marine Le Pen în viitorul Parlament European, ar obţine locul al treilea, cu 19,9% dintre sufragii, faţă de 12,7%, cât a obţinut în 2009.
Social-democraţii SPO ar fi obţinut 23,9% dintre sufragii, potrivit estimărilor institutului ARGE, citat de agenţia APA.
SPO şi OVP guvernează împreună Austria într-o coaliţie dominată de SPO.
Verzii ar fi obţinut un procent în plus faţă de 2009, cu 14,2% dintre voturi. Partidul liberal NEOS, o nouă formaţiune, ar obţine 8,5% dintre voturi.
BZO, partidul fondat de fostul lider de extremă-dreapta Jorg Haider, mort în 2008 într-un accident de maşină, după o sciziune de FPO, aproape dispare de pe scena politică, cu 0,5% dintre voturi.
FPO austriac îşi va dubla reprezentarea la Strasbourg, după ce şi-a axat campania pe respingerea idelor Bruxelles-ului. Este unul dintre partidele susceptibile a forma o alianţă a partidelor naţionaliste şi eurosceptice în viitorul Parlament European.
_____________
CIPRU: Dreapta, în frunte
Adunarea Democrată, partid de dreapta, s-a clasat pe primul loc, obţinând doua mandate în Parlamentul European, cu 37,7% dintre voturile exprimate de electorat.
La ieşirea de la urnă, preşedintele Nicos Anastasiades a cerut populaţiei din Cipru să voteze la alegerile pentru Parlamentul European şi a reiterat faptul că ciprioţii cer o implicarea mai activă a UE în problema Ciprului, pe baza principilor şi valorilor europene.
El a adăugat că alegerea preşedinţilor Comisiei Europene şi Parlamentului European va depinde de rezultatul alegerilor europene, iar aceste două instituţii vor juca un rol important în problema Ciprului.
_____________
DANEMARCA: Partidul Popular danez, antiimigraţie, în frunte
Partidul Popular Danez, antiimigraţie, a câştigat cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare desfăşurate duminică, anunţă DPA pe baza unor sondaje realizate la ieşirea de la urne publicate de televiziunea daneză. Conform sondajului de la canalul TV2, Partidul Popular Danez ar fi obţinut 24,9 % din sufragii, în timp ce, potrivit estimărilor postului DR, ar fi fost preferat de 23,1% dintre alegători.
Partidul ar urma să deţină trei mandate de europarlamentar din cele 13 care revin Danemarcei, faţă de numai unul cât a avut în intervalul 2009-2014.
Partidul Social-Democrat, de guvernământ, ar fi obţinut 20,5 % din voturi, apreciază sondajul DR. În aceste condiţii, partidul pierde un loc în Parlamentul European şi rămâne cu numai trei europarlamentari.
_____________
FINLANDA: Euroscepticii câştigă teren
Formaţiunea antiimigraţie şi eurosceptică Adevăraţii Finlandezi ar urma să câştige două din cele 13 locuri ale Finlandei în viitorul Parlament European (PE), cu unul mai mult ca până acum, relevă primele proiecţii citate de portalul finlandez de ştiri Yle şi agenţia germană de presă DPA.
Conform proiecţiilor realizate după numărarea a 84% dintre voturi, această formaţiune a obţinut 13,2% din voturi, cu 3,4% mai mult decât în 2009.
Partidul de Centru, de opoziţie, şi Partidul Coaliţia Naţională din Finlanda (conservator, la guvernare) luptă umăr la umăr pentru primul loc, fiecare cu puţin peste 21%, şi urmează să-şi păstreze cele trei locuri de care dispune fiecare în PE.
Social-democraţii, care fac parte din coaliţia guvernamentală de la Helsinki, ar urma să-şi păstreze cele două locuri din PE, dar nivelul de susţinere pare să fi scăzut cu 5%, ajungând la 12,6%.
Prezenţa la vot a fost în Finlanda de 40,9%, uşor mai ridicată decât în 2009.
Din partea Coaliţiei Naţionale, ministrul pentru Uniunea Europeană Alexander Stubb a atras mai multe voturi decât oricare alt candidat din Finlanda. Totuşi, partidul său nu va reuşi să obţină un loc suplimentar în PE, indică Yle.
De asemenea, arată aceste proiecţii, Olli Rehn, reprezentând Partidul de Centru şi care cu prilejul acestor alegeri va renunţa la postul său de comisar în UE, va merge şi el la Bruxelles, alături de colegul său de partid Paavo Vayrynen, care are o abordare considerabil mai eurosceptică şi a atras astfel un număr crucial de alegători de partea Partidului de Centru.
Al treilea candidat cel mai popular este Jussi Halla-aho, din partidul Adevăraţilor Finlandezilor, care şi-a câştigat reputaţia atacând politica finlandeză cu privire la imigraţie.
_____________
MALTA: Victorie neaşteptată pentru Partidul Muncii
Partidul Muncii, la guvernare în Malta, a revendicat duminică o victorie neaşteptat de puternică în alegerile europene, cu o majoritate de aproape 54 la sută, surprinzându-şi propriul lider, pe prim-ministrul Joseph Muscat.
Se aşteaptă ca alegerile pentru Parlamentul European să confirme poziţia dominantă a centriştilor pro-UE, în pofida unei creşteri a sprijinului pentru extrema-dreapta şi stânga.
Muscat a declarat că rezultatul a fost mai bun decât se aştepta, remarcând că este pentru prima dată în Malta când un partid de guvernământ a câştigat alegerile Parlamentului European.
Muscat a fost ales în luna martie a anului trecut, în urma unei puternice victorii similare asupra Partidului Naţionalist de opoziţie. Liderul acestuia, Simon Busuttil, şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile de duminică.
De când a fost ales, Muscat a aplicat o serie de reforme, inclusiv o lege pentru a recunoaşte parteneriatele între persoane de acelaşi sex ca fiind la egalitate cu mariajele. El şi-a respectat şi promisiunea electorală de a reduce tarifele la electricitate cu cel puţin 25%.
Malta alege şase candidaţi la Parlamentul European. Încă nu este clar cum vor fi împărţite locurile între partide.
Femeile au câştigat teren în politica malteză. Până acum câţiva ani, prezenţa feminină în politica acestui stat era minimă, dar acum lucrurile s-au schimbat. Din totalul de 32 de candidaţi pentru Parlamentul European, opt au fost femei. Miriam Dalli, reprezentând Partidul Muncitoresc (S&D) şi Roberta Metsola, reprezentând Partidul Naţionalist (EPP) vor fi alese direct, fără a fi nevoie de redistribuire.
Citește pe Antena3.ro
