Europenizarea Romaniei

Victor Ponta, ministrul delegat pentru urmarirea implementarii cerintelor Uniunii Europene, comenteaza stadiul in care se afla Romania, cu mai bine de jumatate de an inainte de termenul stabilit pentru incheierea negocierilor de aderare.

Vazuta ca o poarta spre paradisul prosperitatii, intrarea Romăniei in UE e si o afacere financiara. Astfel, in primii doi ani dupa integrarea ( adica intre 2007 si 2009) romănii vor primi in dar 6 miliarde de euro, daca vor putea sa ii cheltuiasca dupa retetarul european. La acestia se adauga „maruntisul" de un miliard de euro pe an care curge deja prin canalele de preaderare ( PHARE, ISPA, si SAPARD).

Din momentul intrarii in UE, Romănia trebuie insa sa isi plateasca propria cotizatie, adica aproximativ 824 de milioane de euro (ceea ce reprezinta 1,1% din produsul intern brut estimat pentru acea data). Practic, TVA-ul si taxele vamale - ultimele micsorăndu-se semnificativ prin mutarea granitelor UE - vor fi varsate integral in pusculita europeana. Una peste alta, la capitolul bani Romănia iese in căstig. Costurile sociale reprezinta insa un alt subiect care nu intra in ecuatia de mai sus.

Situatia „pe teren"

Misiunea de a cerceta cum sta Romănia „pe teren" in privinta acquis-ului comunitar ii revine lui Victor Ponta, seful Corpului de control al premierului. Ministrul delegat cu aceasta atributie, Ponta are ca job sa ia la bani marunti lege cu lege si institutie cu institutie pentru a se stabili căt s-a pus in practica din ce se raporteaza pe hărtie. Asta pentru ca Guvernul de la Bucuresti sa recăstige simpatia Uniunii Europene, care cere tarii noastre „fapte si nu vorbe". „Merg la cazuri concrete, operez chirurgical, apoi pun pe masa premierului constatarile si propuneri de remediere", explica Victor Ponta care recunoaste ca autoritatile UE nu mai pun prea mare pret pe declaratiile puterii de la Bucuresti.

Din cele 30 de capitole, au fost incheiate 22, ramănănd pe dinafara Agricultura, Justitia si Mediul - cele mai grele - dar si Energia, politica in domeniul concurentei, libera circulatie a serviciilor, politica regionala, dispozitiile financiare si bugetare.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Mediul este o tema europeana foarte greu de rezolvat, si asta nu numai din cauza poluarii istorice. O mare problema este educatia populatiei. „Daca vrei sa inchizi o fabrica poluanta, muncitorii ies in strada sa protesteze", arata Ponta. Romanii nu stau mai bine nici in ceea ce priveste reactia la marile probleme ale poluarii: curatarea, reciclarea si inchiderea fabricilor cu probleme. Pe teren se constata deja ca Romănia s-a asortat la legislatia europeana, dar in anumite situatii nu are capacitatea de a pune in practica normele respective - cum ar fi inexistenta unui numar suficient de laboratoare independente si de calibru pentru testarea mediul inconjurator.

Folclor romănesc, la gardul Europei

Ideea ca Romănia putea sa ajunga prospera si fara sa intre in UE este doar o poezie. Cel putin asa crede Victor Ponta, care arata ca păna si Suedia ( o tara cu super protectie sociala ) a ales sa intre in Uniune, iar „Elvetia traieste tot mai greu in afara". „Alta directie mai buna nu exista, iar UE ne va duce unde trebuie pentru ca daca ramănem pe miriste sau in padure murim de foame. Asa incăt o sa facem de nevoie ceea ce trebuia sa facem de voie", afirma Victor Ponta incercănd sa demonteze teoria „prin noi insine" imbratisata păna de curănd de nationalisti.

Adio, tarancii cu batic

Agricultura inca feudala a Romăniei este cel mai sensibil domeniu din odiseea integrarii. „Avem o agricultura de secolele IX - XX si o populatie rurala numeroasa, de 35%, fata de 10% - 12%, căt este media europeana", arata Ponta explicănd handicapurile tarii noastre la acest capitol. In plus, taranii sunt reticenti, cu motivatia ca „ei stiu sa faca agricultura de la Decebal incoace", mai sesizeaza reprezentantul Guvernului punctănd cu obida: „Daca stiau sa faca nu arau cu boii si acum!". Legile UE pun conditii de calitate, iar glumele cu cip-ul la magar nu sunt simple bancuri, ci solutii pentru ca agricultura sa fie competitiva. „Tarancuta cu batic nu va mai exista in UE. Se va transforma in acel agricultor cu halat si manusi care lucreaza intr-o hala mai curata ca o farmacie sau isi va da materia prima la producatori", prognozeaza ministrul Victor Ponta. Aceasta este unica solutie de supravietuire a gospodariilor rurale, care vor fi contrănse de piata si de lege sa respecte noi reguli. Asa este cazul unei fabrici de salam, ai caror patroni se plăngeau guvernantilor ca trebuie sa aduca porci din Spania pentru ca taranii romăni nu pot fi convinsi sa ii hraneasca dupa normele europene. „Daca vor sa isi vănda porcul vor trebui sa faca asta. Daca nu, ramăn cu el in curte", explica Ponta schema de business in agricultura.

Institutii europene pe plaiuri mioritice

Lista institutiilor nou infiintate cerute de Bruxelles, oferita de cabinetul ministrului delegat pentru implementarea acquis-ului comunitar, Victor Ponta, cuprinde:

1. Autoritatea Nationala pentru Siguranta Alimentelor;

2. Autoritatea Nationala de Control;

3. Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune;

4. Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol;

5. Comisia Nationala de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca;

6. Agentia Nationala pentru Egalitatea sanselor intre Femei si Barbati;

7. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii;

8. Agentia Romăna pentru Investitii Straine;

9. Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii;

10. Consiliul National al Autovizualului;

11. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare;

12. Agentia de Control al Exporturilor.

Urmeaza sa se infiinteze urmatoarele institutii in primul trimestru din 2004:

13. Colegiul Medicilor Dentisti din Romănia;

14. Colegiul Medicilor din Romănia;

15. Ordinul Asistentilor Medicali din Romănia;

16. Colegiul Farmacistilor din Romănia;

17. Agentia de Plati si Interventii.