Extremistul norvegian, inspirat de România

Fanaticul de 32 de ani, autorul unuia dintre cele mai mari atrocitati din istoria Norvegiei, a declarat ieri in fata judecatorilor ca isi recunoaste faptele, dar ca nu le regreta. El a afirmat ca nu a urmarit sa ucida tineri nevinovati, ci ca actiunile sale criminale erau "absolut necesare" ca singura solutie pentru "dezislamizarea" tarii. Pe de alta parte, presa care a analizat cele peste 1.500 de pagini ale "manifestului" sau extremist publicat pe internet arata ca Anders invatase multe din unele "modele" romanesti de nimicire a dusmanului: pedepsa cu trasul in teapa din vremea lui Vlad Tepes, deportarile din Baragan din anii ‘50 sau "purificarea" Ardealului.

In fata judecatorilor din Oslo unde a fost adus ieri la prima infatisare, Anders Behring Breivik, extremistul de dreapta norvegian, autor al ma­sa­crelor de vineri, dintr-o cladire gu­ver­namentala din capitala Norvegiei si al masacrului tinerilor laburisti din insula Utoya, a declarat ca scopul sau principal a fost sa impiedice viitoarele "recrutari", mai ales de tineret, in randul Partidului Laburist. In an­che­ta preliminara el facuse declaratii asemanatoare si, in plus, marturisise ca vroia sa o ucida pe Gro Harlem, fostul premier al Norvegiei, care avusese trei mandate de conducere a acestui partid, pe care Anders (32 de ani) il face acum raspunzator de "islamizarea" tarii, scrie The Telegraph. Atacul "nu a avut ca scop uci­derea unor nevinovati, ci sa dea un semnal ce trebuie corect inteles: "atat timp cat Partidul Laburist isi continua linia ideologica importand musulmani in masa, atunci trebuie sa-si asume responsabilitatea acestei tradari", a spus Anders in fata instantei, nemanifestand nici o remuscare pentru faptele sale. El ar urma sa ispaseasca o pedeapsa de 21 de ani de inchisoare, pedeapsa maxima din Norvegia.

Dar cum a ajuns Anders sa gandeasca astfel? S-a inspirat din modele Cavalerilor Templieri, ale lui Vlad Tepes si din perioada stalinista.
Pentru a face rost de banii necesari punerii in practica a visurilor sale de starpire a islamismului in Norvegia, Anders si-a creat mai intai o companie IT, in 2002, care, la un moment dat, avea sase angajati, intre care unul si in Romania, conform manifestului sau de 1.518 pagini postat pe internet si intitulat "2083, o Declaratie Europeana de Independenta". Il obseda tendinta de islamizare a Europei si viza, intre altele, reinfiintarea Cavalerilor Templieri din secolul al XII-lea, ca o organizatie terorista secreta pentru inlaturarea musulmanilor din Europa pana in 2020. "Al doilea val al islamizarii a inceput in secolul al XI-lea, cu triburile turce, incluzand regiunile din estul Europei, Anatolia, care a fost leaganul Imperiului Bizantin crestin (acum Turcia), Grecia, Serbia, Bulgaria, Romania. Vlad Tepes, cruciat si erou al romanilor, a fost un geniu al razboiului psihologic. Mostenirea sa merita sa fie studiata in scolile de relatii publice, stiinte politice, militare sau psihologie sociala din epoca moderna", scrie Anders la pagina 244, in manifest. Tepes "avea doi inamici: dezordinea interna sau tradarea si agresorii islamici externi care ii amenintau tara. A reusit sa-si invinga inamicii externi, folosind aceeasi cruzime ca orice alt conducator din vremea sa, dar el era un adevarat maestru al inscenarii cruzimii pentru a obtine efectul maxim. El era cel mai mare maestru al imagologiei, cu sute de ani inainte ca aceasta stiinta sa fie descoperita si teoretizata", continua tanarul.

"Intr-o conversatie cu un prieten suedez si cu o doamna care a crescut in timpul dictaturii comuniste din Romania, am ajuns la concluzia ca occidentalii au creierele spalate de principiul corectitudinii politice si multiculturalismului, asa cum se in­tam­pla in comunism", continua el, mentionand si deportarile din Ba­ra­gan, din anii ’50, si "pu­ri­ficarea Banatului: alungarea germa­ni­lor, sarbilor si aromanilor". El subli­nia­za ca Rusia a vrut sa deporteze mu­­sulmanii din Europa, dar ar fi fost opri­ta de Marea Britanie si de alte tari.

Anders prezinta o lista a partidelor de extrema-dreapta din statele europene, din Romania mentionand Partidul Romania Mare si miscarea Noua Dreapta.

Modelul norvegian, lovit in inima
Atacurile de la Oslo si masacrul tine­ri­­lor laburisti aflati in tabara de vara pe insula Utoya le-au provocat nor­ve­gienilor un soc fara precedent. In afa­ra de durerea provocata de pier­de­ri­le atator vieti, este vorba despre in­susi sistemul de valori al tarii, com­pro­­mis acum in ochii intregii Europe si, poate chiar in toata lumea, de un singur individ, un tanar fanatic, care si-a pus in gand sa reitereze in zilele noastre evenimente cumplite ce amintesc de vremurile naziste.

Tocmai tara care decerneaza Premiile Nobel pentru Pace este lovita acum exact in inima democratiei, a tolerantei, a egalitatii de sanse, a consensului.

O tara fara somaj, bogata, cu resurse petroliere marine care asigura o prosperitate durabila si cu un "Fond Suveran" (in 2011 a devenit cel mai mare din lume) ridicandu-se la o va­loa­­re de 400 de miliarde de euro, scrie AFP. O tara morala, care a recrutat pana si un filosof pentru a reflacta asupra plasamentelor etice a acestor fonduri, astfel incat sa fie bine pentru toata lumea si, in fine, o tara care aproape in toate clasamentele PNUD (Programul ONU pentru Dezvoltare) ocupa locul fruntas, ca tara unde se traieste cel mai bine.

Norvegia s-a putut lauda, ca si "suratele" ei scandinave, cu "Statul-providenta", cu ega­litarismul care ii pune alaturi pe muncitori si patroni, pe politicienii de la putere cu cei din opozitie, ca sa hotarasca ce e cel mai bine pentru tara si viitorul ei.

Dar aceste "elite multiculturale", dupa cum le-a descris autorul ma­sa­cru­lui de vineri, Anders Behring Brei­vik, in "manifestul" sau de 1.500 de pa­gini publicat pe Internet, nu au fost pe placul lui. In opinia sa, elitele ca de altfel tot sistemul tarii nu face decat sa favorizeze "islamizarea so­cie­­t­atii norvegiene". Aceste idei si-au infipt radacini tot mai adanci in mintea lui Anders pe masura ce, din anii ’90, numarul imigrantilor in Norvegia s-a dublat, ajungand acum sa formeze 10% (500.000) din popu­latia tarii, de 4,7 milioane de locuitori. Intre timp, a castigat teren si dreapta popu­lista, antiimigratie, iar in 2009, Partidul Progresului (FrP) a obtinut un scor impresionant in alegeri, de 22,9% din sufragiile exprimate.

Totusi, desi are tendinte izolatio­niste si se pronunta pentru controlul strict al frontierelor, acest partid s-a deli­mi­tat de masacrul comis de Anders, care fuse­se unul dintre mebrii sai pana in 2007, cand nu a mai crezut in forta acestui partid de a impiedica "is­la­mi­zarea" Nor­vegiei.

Dar "tara fiordurilor" e hotarata sa-si mentina ca­lea demo­cra­­tica. "Singurul raspuns (la ur­ma­ri­le tra­ge­diei, n.r.) este mai mul­ta de­mo­cra­tie, mai multa des­chi­de­re", a declarat premierul laburist Jens Stol­ten­berg.