Luptele din domeniul afacerilor sunt strâns împletite cu politica în R.Moldova, conexiunile politice dovedindu-se cruciale, nu în ultimul rând pentru că fac presiuni asupra rivalilor. Potrivit experţilor, valul de investigaţii mandatate de stat în domeniul afacerilor private se încadrează într-un tipar, constată britanicii de la Financial Times.
Criza politică care a afectat una dintre cele mai izolate ţări din Europa în luna aprilie a fost declanşată de declaraţiile forţelor de opoziţie, care au susţinut că guvernul comunist a distorsionat rezultatele alegerilor parlamentare prin umplerea urnelor de vot cu buletine false. Scrutinul din 5 aprilie a adus regimului Voronin 60 de locuri în parlamentul de la Chişinău, care numără 101 locuri. Protestele de stradă s-au soldat cu reprimări, în cursul cărora 600 de tineri au fost arestaţi şi încarceraţi. Cel puţin trei au murit în timp ce se aflau în arestul poliţiei.
Vladimir Voronin a încercat, atunci când a fost ales preşedinte al parlamentului, să-şi consolideze controlul asupra puterii, numind-o pe Zinaida Greceanîi, fostul premier, la succesiunea sa în funcţia de preşedinte. Joi, 28 mai, parlamentul a amânat cu o săptămână a doua încercare de a o alege pe Greceanîi, fost ministru de finanţe care, în cazul în care va fi aleasă va deveni prima femeie preşedinte din spaţiul CSI.
Deşi violenţele s-au redus în intensitate şi mai puţin de 10 persoane se mai află încă în detenţie, partidele politice din R.Moldova se află într-un impas incomod, în pofida apelurilor din partea UE adresate vecinului din Est, de a reveni la masa dialogului.
Partidul Comuniştilor /PC/, susţinut de populaţia rurală săracă şi de minoritatea slavă din R.Moldova - în care mulţi sunt originari din alte părţi din fosta URSS - acuză partidele de opoziţie, formate preponderent din etnici români, că doresc unirea cu România. Opoziţia neagă acest lucru şi refuză să coopereze cu comuniştii.
Pe fondul reducerii sumelor de bani trimise acasă de cei 400.000 de moldoveni care muncesc în străinătate, cu 40% anual, în urma crizei care afectează Europa, R.Moldova se confruntă anul acesta cu perspectiva unui deficit bugetar de 1 miliard de euro. Fără finanţare de la FMI, există riscul ca salariile să nu poată fi plătite, fapt ce ar putea exacerba potenţialele proteste sociale. Economia, care a înregistrat o creştere cu 7,2%, în 2008, este posibil să se reducă cu 5% anul acesta. Dacă parlamentul nu va reuşi să aleagă un preşedinte, vor trebui organizate noi alegeri parlamentare în toamnă, lăsând ţara debusolată în condiţiile în care declinul economic avansează.
Pentru majoritatea moldovenilor criza politică de luna trecută s-a sfârşit. PC a acţionat pentru a-şi consolida victoria în alegeri iar demonstranţii opoziţiei care au ţinut prima pagină a ziarelor pentru devastarea clădirilor palatului prezidenţial şi parlamentului sunt acum în marea majoritate reduşi la tăcere.
În opinia lui Gabriel Stati, însă, criza este departe de a se fi sfârşit. Fiul în vârstă de 33 de ani al unuia dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri modoveni lâncezeşte în închisoare, la şapte săptămâni de la arestarea sa în plin apogeu al protestelor. Procurorii îl acuză pe Stati că a pus la cale o lovitură de stat şi că a sprijinit demonstraţiile violente ce au provocat pagube considerabile unor clădiri publice şi au prejudiciat reputaţia internaţională a R.Moldova. Dar Anatoli Stati, tatăl lui Gabriel, susţine că fiul său a fost arestat ca parte a unei campanii duse de Vladimir Voronin pentru ''a vâna, folosind metode criminale, averea familiei Stati''.
Arestarea excentricului Stati, care este pasionat de maşini scumpe şi restaurante, subliniază faptul că luptele din domeniul afacerilor sunt strâns împletite cu politica în R.Moldova. Majoritatea celor 4,4 milioane de locuitori din cea mai săracă ţară europeană trăiesc din agricultură, activităţi productive sau muncesc în străinătate. Totuşi, o mână de întreprinzători a făcut averi mari prin monopoluri interne, acorduri imobiliare şi uneori prin comerţ între Chişinău şi republica separatistă Transnistria.
Conexiunile politice se dovedesc cruciale, nu în ultimul rând pentru că fac presiuni asupra rivalilor, potrivit FT. Fostul premier Ion Sturza, în prezent director general adjunct al Grupului Rompetrol, este de părere că persoane din anturajul lui Voronin îl atacă pe Stati senior prin fiul lui deoarece râvnesc la afacerile lui. ''Copiii sunt elementul cel mai vulnerabil pentru părinţi - a ne ataca copilul înseamnă a ataca totul'', spune el. Voronin, care nu a mai putut candida la funcţia de preşedinte după două mandate, a încercat luna aceasta să se asigure că succesorul său este un aliat politic.
Principala avere a lui Anatoli Stati este ASCOM, o companie furnizoare de servicii petroliere care deţine drepturi de extracţie de petrol în Asia Centrală, Irak şi Sudan. El a transferat afacerea din Moldova în urmă cu un an, acuzând mediul politic. La scurt timp el a plecat în România şi nu s-a mai reîntors în Moldova. La vremea aceea a declarat: ''În ultima vreme, ASCOM a fost supus unor presiuni tot mai mari cu scopul destabilizării activităţii sale din R.Moldova''.
O scrisoare trimisă, după cât se pare la 6 octombrie 2008, de Valdimir Voronin preşedintelui kazah, Nursultan Nazarbaiev, al cărei conţinut s-a scurs în ziarele moldovene de opoziţie, în luna martie, sugerează că Voronin îl avea în colimator pe Stati. În scrisoare, a cărei autenticitate nu a fost negată de guvern, Voronin îi recomandă insistent omologului său kazah să ''acorde o mare atenţie'' lui Anatoli Stati, pe care îl acuză că foloseşte venituri din afaceri din Kazahstan pentru ''afaceri pătate de sânge'' în Sudan, aducând ''grave prejudicii'' reputaţiei Moldovei. ''Duce şi finanţează campanii propagandistice şi finanţează de o manieră netransparentă partide politice care se opun actualului guvern'', ar fi scris Voronin în scrisoare.
Deşi majoritatea intereselor petroliere bănoase se află în afara Moldovei, dincolo de sfera de control a autorităţilor de stat, Stati era îngrijorat că prezenţa fiului său la Chişinău rămâne ''călcâiul lui Ahile'' al său, potrivit unui asociat al lui Stati. Cu puţin timp înainte de alegerile din aprilie, Stati jr a devenit şi mai proeminent atunci când s-a implicat în politică şi i-a îndemnat pe moldoveni să voteze pentru partidele de opoziţie.
Imediat după alegerile din 5 aprilie, Gabriel Stati a plecat la Odesa, unde a fost arestat pe baza unui ordin de arest emis de R.Moldova. Potrivit avocatului său, Vladislav Gribincea, nu a fost luată în considerare o cerere de acordare de azil politic în Ucraina, astfel că în termen de o săptămână Stati şi un prieten de-al său au fost conduşi la frontieră şi predaţi autorităţilor moldoveneşti. Astăzi se află în detenţie în Penitenciarul nr. 13 din Moldova. Gribincea a declarat: ''Acuzaţiile ce i se aduc sunt motivate politic şi în mod evident nefondate. Stati nu a comis delictul ce i se pune în seamă iar contextul arestării sale îl reprezintă relaţiile ostile dintre Voronin şi tatăl lui Stati''.
Biroul lui Voronin a refuzat să comenteze dar ministrul de interne a negat că arestarea lui Stati ar fi motivată politic. Un purtător de cuvânt al Ministerului Justiţiei a afirmat că acuzaţiile împotriva lui Stati sunt legate de presupusa organizare de către el a evenimentelor din 7 aprilie - protestele postelectorale - şi nu sunt motivate politic. Valeriu Prohniţchi, directorul executiv al Centrului analitic independent 'Expert- Grup', un think-iank de la Chişinău, este de părere că valul de investigaţii mandatate de stat în domeniul afacerilor private face parte dintr-un tipar.
''Există semne de presiuni tot mai mari asupra afacerilor'', a spus el, precizând: ''Nu este vorba numai de familia Stati şi de ASCOM''. El s-a referit la Rompetrol, retailerul petrolier românesc şi la faptul că autorităţile din R.Moldova au amendat cu aproape două milioane de dolari filiala companiei romăneşti Rompetrol din Moldova pentru 'profit ilicit''. Fostul premier Sturza a declarat: ''Avem cinci grupuri de anchetatori în clădire de dimineaţa până seara''.
Vladimir Filat, liderul Partidului Liberal Democrat de opoziţie, formaţiune care a intrat în parlament, susţine că autorităţile de stat s-au folosit de justiţie pentru a obţine controlul asupra unui centru de conferinţe aflat în proprietatea sa până anul trecut. ''Am fost acuzaţi de nereguli în privatizarea de acum 10 ani şi am pierdut afacerea în urma unei decizii judecătoreşti, fără a fi măcar chemat la etapa finală a procesului'', a afirmat Filat. Dosarul se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În urmă cu trei săptămâni, Anatol Cislaru, unul din proprietarii companiei Carmez, o afacere din domeniul procesării cărnii, a fost încarcerat sub acuzaţia de încălcare a legislaţiei privind asigurările, care a suscitat scepticism. ''Este o pură dispută între acţionari. După cât se pare, a plătit prea agresiv, dar legislaţia privind asigurările este inexistentă în Moldova'', a spus Sturza.
Indiferent care va fi destinul lui Gabriel Stati, compania tatălui său are în faţă un viitor incert. Filiala ASCOM din Kazahstan are circa 430 milioane dolari datorii din cauza acţionarilor şi a fost puternic afectată de scăderea preţurilor la petrol. Pentru moment însă, cea mai presantă problemă a lui Anatol Stati este aceea de a încerca să-l elibereze din închisoare pe fiul său, încheie FT.
Citește pe Antena3.ro