Floarea de cireş, metafora Japoniei

Agenţia Meteorologică Japoneză a anunţat luni că, oficial, Tokio este „în floare”. Parcă pentru a mai alina puţin mult încercata capitală niponă, după evenimentele din 11 martie – marele cutremur, urmat de tsunami –, pentru a înmuia tensiunea în care se trăieşte în jumătatea de nord a Japoniei, cu ochii aţintiţi pe centrala de la Fukushima, natura a oferit oamenilor acest sublim cadou: sakura, floarea de cireş.

Proclamaţia Agenţiei Meteorologice Japoneze – aceeaşi care, nu demult, lansa alertele de tsunami – marchează startul sezonului privitului florii de cireş, „Hanam”, şi, în mod special în această primăvară, arată că natura îşi urmează cursul, în ciuda cutremurului devastator şi în pofida crizei nucleare. Este drept că anul acesta sezonul a început cu şase zile mai târziu faţă de anul trecut, dar cu atât mai mult florile i-au făcut pe locuitorii Capitalei să aibă încredere şi speranţă că viitorul e de partea japonezilor.

Mai la sud de Tokio – inclusiv în Nara, unde voi mai sta câteva zile doar – mugurii au pocnit deja şi florile au îmbălsămat aerul cu parfumul lor ireal. Este interesant de ştiut că momentul în care se consideră că un nou sezon începe este monitorizat cu foarte mare grijă în fiecare oraş mai mare sau regiune. Agenţia Meteorologică a stabilit cu multă vreme în urmă, pentru fiecare regiune a ţării, câte un copac, urmărind în fiecare primăvară momentul în care acesta începe să înflorească. Atunci când apar primele şase-opt flori se anunţă că în regiunea respectivă poate începe sărbătoarea. Iar atunci când acelaşi copac este înflorit în proporţie de 80% se declară că zona este „în plină floare”. În partea de nord-est a ţării, acolo unde cutremurul şi tsu­na­miul au produs cele mai mari pa­gube, începutul sezonului privi­tu­lui florii de cireş – „Hanami” – se es­ti­mea­ză că va fi anunţat în pri­ma ju­mă­ta­te a lunii aprilie. Pre­sa niponă scrie că, printre dă­râ­mături, cireşii îşi întind ramurile subţiri, pe care mu­gurii stau gata-gata să pocnească. Este, pro­ba­bil, una dintre cele mai fru­moa­se metafore pe care acest po­por for­midabil o poate arăta lumii în­tregi. Ca şi sakura, ei, japonezii, au pu­terea de a rezista şi de a mer­ge mai de­parte.

• co­res­pondenţă de la Nara