Floriile la Castellon

Pe o ploaie măruntă şi un vînt răcoros, la primele ore ale dimineţii, credincioşii români din Castellon de la Plana s-au dus la biserică, în Duminica Floriilor. Slujba din ultima duminică înainte de Paşte a început la ora 8.00 şi a ţinut aproape şase ore. Treptat, credincioşii au umplut pînă la refuz mica biserică românescă, care poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae. Cu lumînări în mîini şi ramuri de salcie, românii au fost la biserică, la fel cum se duceau atunci cînd erau în ţară.

Pe o ploaie măruntă şi un vînt răcoros, la primele ore ale dimineţii, credincioşii români din Castellon de la Plana s-au dus la biserică, în Duminica Floriilor. Slujba din ultima duminică înainte de Paşte a început la ora 8.00 şi a ţinut aproape şase ore. Treptat, credincioşii au umplut pînă la refuz mica biserică românescă, care poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae. Cu lumînări în mîini şi ramuri de salcie, românii au fost la biserică, la fel cum se duceau atunci cînd erau în ţară.

"Am venit să îngrijesc nepoţii...”

Biserica ortodoxă Sf. Nicolae, din Castellon, se află la parterul unui bloc situat pe Calle Benicarlo nr. 22. Eeste neîncăpătoare mai ales în zilele de sărbătoare. De Florii, au fost peste 300 de români care s-au dus la biserică. Mai mult de 100 de persoane, însă, au aşteptat să se termine slujba în faţa lăcaşului de cult. "Nu puteam să nu vin la biserică. De când mă ştiu de Florii sunt la biserică. Mai ales că pe mama a chemat-o Viorica. La fel şi pe nepoţica de care am grijă acum. Sunt aici la copii, am venit să îngrijesc nepoţii.... Da’ uite ce de lume e aici... Şi biserica e mică. Aştept şi eu să se termine slujba, aici, afară, mamă. Mă închin eu după slujbă, la icoane, că lumînări am aprins deja...”, ne-a spus Varva State, o bătrână din Vâlcea, care are 71 de ani. O adusese la biserică fiica ei şi urma ca după slujbă să o ia de tot de acolo.

"Mami, eu vreau colivă...”

Sutele de români care au fost de Florii la biserica din Castellon s-au dus din credinţă: tineri, bătrâni şi copiii. Tradiţia din România se păstrează şi în Spania. Cei mai mulţi copiii au ajuns la biserică în jurul prînzului, cînd vremea s-a mai luminat. În biserică, însă, nu se mai putea intra. Înăuntru credincioşii stăteau înghesuiţi umăr în umăr. Aproape că nu se putea respira. "Mami, eu vreau colivă... Cît mai durează?”, s-a auzit vocea cristalină a unui băieţel, în mulţimea de afară. Mulţi români s-au dus la biserică de Florii cu platouri de colivă. După slujbă, au fost împărţite pachete cu mîncare şi colivă.

"Daţi-mi şi mie un euro!”

Printre românii care aşteptau pe trotuarul din faţa bisericii să se termine slujba de Florii au fost şi mulţi cerşetori. Evident, tot români. În schimb, aici, se cerşesc euro. Pe străzile micului oraş spaniol, mai ales în zonele marilor magazile alimentare sunt destul de mulţi cerşetori din România. După metoda bine cunoscută şi în ţară, aici cerşetorii au bucăţi de cartoane pe care au scris în spaniolă că au nevoie de ajutor. La biserică, cerşeau direct în româneşte: ”Daţi-mi şi mie un euro!”, "Trebuie să iau pîine la copii!”. Din cînd în cînd, se mai auzea câte o voce de femeie care lua la trei păzeşte cîte un cerşetor: "Nu mai scăpăm de voi niciodată! Du-te mă la muncă, că eşti ditamai bărbatul... De aia ne facem de râs peste tot. Din cauza voastră!” şi-a vărsat oful o târgovişteancă care stătea în faţa bisericii cu doi copii mici. Ioana Năstase este din Târgovişte şi nu lucrează nicăieri. Are doi băieţi, unul de cinci ani şi unul de şapte ani. Stă acasă să aibă grijă de copii, iar soţul ei lucreză la serviciul de întreţinere al unui hotel din Castellon. Venise la biserică să aprindă o lumânare...