Forţele ucrainene au lansat “operaţiunea antiteroristă” în est

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a anunţat că forţele ucrainene au început, marţi dimineaţă, o operaţiune antiteroristă în nordul regiunii Doneţk din estul ţării, unde mai multe sedii administrative oficiale sunt sub controlul unor grupări armate proruse.

Preşedintele Turcinov a mai spus că operaţiunea se desfăşoară de o manieră graduală, responsabilă şi bine gândită.

El a declarat că obiectivul operaţiunii din estul ţării este protejarea cetăţenilor Ucrainei, oprirea criminalităţii şi a tentativelor de dezmembrare a ţării.

În acelaşi timp, preşedintele ucrainean a acuzat Rusia că pune în aplicare "proiecte brutale" pentru a acapara nu numai estul, ci şi sudul Ucrainei.

Primul batalion al Gărzii Naţionale a Ucrainei a fost trimis pe “front” în estul ţării, a anunţat marţi secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Andrii Parubii, citat de AFP. Acest batalion este format din voluntari, care au făcut parte din unităţile de autoapărare ale Maidanului (Piaţa Independenţei), epicentrul protestelor din centrul Kievului, ce au condus la înlăturarea regimului prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici la sfârşitul lunii februarie, a subliniat Parubii pe contul său de Facebook.

“Soldaţii sunt foarte combativi şi sunt pregătiţi să apere Ucraina. Situaţia nu este simplă”, adaugă Parubii, care s-a întors de la Lugansk (est), unde spune că a stat o săptămână.
Lugansk face parte din bazinul carbonifer Donbas şi se confruntă de mai multe zile cu tensiuni separatiste din partea militanţilor proruşi. Aceştia ocupă din 6 aprilie sediul local al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei).

O coloană ucraineană de blindate şi de membri ai forţelor speciale staţiona, marţi, la 40 de kilometri de Slaviansk, localitate din estul Ucrainei, trecută sâmbătă sub controlul grupărilor armate proruse, a constatat un jurnalist AFP aflat în regiune.

Garda Naţională

Grupuri armate proruse au trecut la o ofensivă luni în estul Ucrainei, cerând ajutor preşedintelui rus Vladimir Putin în faţa guvernului proeuropean de la Kiev.

Rada Supremă (Parlamentul unicameral ucrainean) a aprobat în martie crearea unei Gărzi Naţionale, care ar putea să încorporeze până la 60.000 de persoane, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, pe fondul temerilor legate de o invazie a armatei ruse în est.

Garda Naţională este însărcinată, în special, cu securitatea internă, apărarea frontierelor şi lupta împotriva terorismului.

Ea se află sub autoritatea Ministerului de Interne şi ar putea să dea o mână de ajutor armatei ucrainene şi celor 130.000 de militari ai săi, dintre care jumătate sunt recruţi. Rusia dispune, la rândul său, de o armată de 845.000 de oameni.

Reacţia Rusiei

Reacţia Rusiei a venit prin ministrul de Externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită în China. Ministrul Lavrov a avertizat că recurgerea la forţă împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei va pune sub semnul întrebării şansele dialogului diplomatic, prevăzut pentru joi, la Geneva, între Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Recurgerea la forţă în rezolvarea crizei ucrainene este inadmisibilă, a subliniat marţi ministrul rus de Externe, după convorbirile de la Beijing cu omologul său chinez Wang Yi, adăugând că Rusia condamnă categoric şi cere anularea deciziilor privind trimiterea forţelor de securitate şi a subunităţilor armatei ucrainene pentru "înăbuşirea protestelor".

Condiţii pentru Geneva

Şeful diplomaţiei ruse a avertizat din nou că folosirea forţei împotriva manifestanţilor din estul Ucrainei va submina cel mai probabil şansele desfăşurării reuniunii consacrate crizei ucrainene ce ar urma să aibă loc joi, la Geneva, cu participarea Rusiei, Statelor Unite, Uniunii Europene şi Ucrainei.

Agenda preliminară a acesteia, a anunţat Lavrov, a fost convenită şi include deescaladarea crizei, dezarmarea formaţiunilor armate ilegale, realizarea reformei constituţionale profunde şi organizarea alegerilor.

Potrivit trimisului televiziunii de stat Rossia la Beijing, Serghei Lavrov a declarat că nu va merge la Geneva dacă se vor înregistra vărsări de sânge în Ucraina de Est şi dacă pe agenda reuniunii nu vor figura reforma constituţională, oficalizarea statului Ucrainei ca stat nealiniat, neutru şi în afara blocurilor, încetarea activităţii formaţiunilor înarmate ilegale.
Cheia reglementării crizei, a subliniat Serghei Lavrov, citat de mediile ruse, este realizarea unei reforme constituţionale veritabile şi nu cosmetice, care să ia în consideraţie interesele tuturor regiunilor din Ucraina fără excepţie şi a tuturor forţelor politice. Reuniunea de la Geneva, a spus el, va fi un bun prilej pentru Rusia de a le spune americanilor şi europenilor că trebuie să convingă actualele autorităţi de la Kiev pe care le-au adus la putere să respecte întregul popor ucrainean şi să înceapă o reformă constituţională adevărată.
De asemenea, Serghei Lavrov a mulţumit Chinei pentru poziţia echilibrată în legătură cu sistuaţia din Ucraina.

Confruntată de sâmbătă cu un asalt vizibil coordonat al activiştilor proruşi, Ucraina este mai mult ca oricând ameninţată cu un conflict între estul rusofon şi centrul şi vestul orientate spre Europa, comentează agenţiile internaţionale de presă.

Kremlinul a anunţat că preşedintele rus Vladimir Putin a primit “numeroase cereri” de ajutor din regiunile din estul Ucrainei şi urmăreşte situaţia cu “mare îngrijorare”. Aceste declaraţii întăresc temerile unei intervenţii militare - Rusia a comasat până la 40.000 de militari la frontiera cu Ucraina, potrivit NATO - şi preşedintele rus a subliniat de mai mult timp că va apăra “cu orice preţ” securitatea populaţiei rusofone din fosta URSS.

De la începutul crizei ucrainene, China apare împărţită între sprijinul obişnuit acordat Moscovei şi politica sa tradiţională de neamestec în afacerile interne ale altor state. Beijingul s-a abţinut să condamne alipirea Crimeii la Rusia şi a făcut doar apel la “reţinere” şi la o “soluţie politică”, menajând Moscova.