Preşedintele socialist al Franţei, François Hollande, a cunoscut în ultimele luni o puternică opoziţie în propria tabără, în special la începutul lui 2016, în jurul proiectului de reformă a codului muncii, care a scos în stradă mii de manifestanţi.
Mandatul său, marcat de mai multe operaţiuni militare externe (Mali, Republica Centrafricană, Irak, Siria), a fost de asemenea cel al celor mai grave atentate comise în Franţa: Charlie Hebdo, 13 noiembrie 2015 - la Paris şi Saint-Denis, 14 iulie - Nisa.
Hollande a anunţat, joi, într-o declaraţie la Palatul Elysee, că nu va mai candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din primăvara lui 2017, transmit agenţiile internaţionale de presă.
Actualul şef al statului devine, astfel, primul preşedinte din cea de-a Cincea Republică Franceză care renunţă la realegere, notează EFE, iar Reuters apreciază că mişcarea surpriză va deschide larg procesul de selecţie a unui candidat prezidenţial socialist.
"Sunt conştient de riscurile reprezentate de un demers ca al meu, care nu ar reuni suficient sprijin în jurul său. De aceea am decis să nu candidez în alegerile prezidenţiale", a anunţat Hollande, în cadrul unei alocuţiuni pronunţate joi seara.
Şi AFP notează că, ales în 2012 în faţa lui Nicolas Sarkozy, François Hollande devine primul preşedinte francez care renunţă să candideze pentru a fi reales, începând din 1958, excepţie făcând Georges Pompidou, decedat în funcţie în 1974.
Sondajele îi erau foarte defavorabile lui François Hollande, căzut la mai puţin de 10% intenţie de vot în primul tur al prezidenţialelor. Iar incertitudinea din jurul deciziei sale de a se prezenta, sau nu, în cursa prezidenţială a suscitat mai multe candidaturi alternativă pe stânga.
Sursa: AGERPRES