Companiile franceze şi germane au nevoie de piaţa chineză ca de aer

Când preşedintele Franţei Emma­nuel Macron şi-a efectuat vizita istorică în China, s-a dus cu prin­cipalul obiectiv de a se asigura că Beijingul va juca un rol con­structiv în încetarea războiului din Ucraina. S-a întors de acolo cu mesaje controversate contra Americii şi cu acorduri pentru compa­niile franceze. Franţa a dorit mereu după Al Doilea Război Mondial independenţă mai ma­re faţă de SUA, pentru ea şi pentru Europa.

Vizitei lui Macron în China i-a urmat cea a şefei diplomaţiei germane Annalena Baer­bock, scopul fiind de a face clară poziţia Ger­ma­niei faţă de politicile Beijingului în condi­ţiile în care guvernul de la Berlin caută să re­du­că dependenţa economică de importurile chineze şi să se ferească de achiziţiile chineze în sectoare strategice. De asemenea, la ni­vel politic, diplomaţia germană cri­tică Beijingul pentru inflamarea ten­siunilor prin simuarea unei blo­cade militare asupra Taiwa­nului, unul din principalii ex­portatori de semiconductori ai lumii, la care Germania are nevoie de acces liber.

Pentru companiile franceze şi germane poziţia faţă de China, pe care SUA încearcă să o izoleze, este cât se poate de clară. Grupul francez LVMH (Louis Vuitton), cel mai mare producător de bunuri de lux din lume, se laudă cu creşterea vânzărilor deoa­rece chinezii abia ieşiţi din carantină s-au repe­zit să-şi cumpere bijuterii şi genţi scumpe. Re­nault s-a asociat anul trecut cu unul dintre cei mai mari constructori auto chinezi, Geely, pentru producţia de motoare cu combustie in­ternă. De asemenea, Dacia Spring este produ­să în China. Grupul german Volkswagen, cel mai mare contructor auto din lume, are peste 40 de fabrici în China, iar con­glo­meratul industrial BASF are 30 de uzine.

Ambele companii au anunţat planuri de ex­tindere a afacerilor din China, VW urmând să producă mo­dele noi special proiectate pentru a satis­face dorinţele clienţilor chinezi, iar BASF având în plan construirea unui complex chimic gigant acolo. Acestea înseamnă investiţii de mi­liarde de euro, după cum scrie The New York Times. După lovitura primită prin for­ţarea retragerii din Rusia, marile companii franceze şi germane au nevoie de piaţa chi­ne­zească ca de apă. Preşedintele francez Macron s-a de­plasat în China însoţit de executivi ai marilor companii franceze şi s-a întâlnit acolo cu in­vestitori chinezi. Pentru businessul francez, porţile Chinei sunt deschise. Airbus a anunţat că va livra 50 de elicoptere companiei chineze GDAT, care închiriază aeronave.

Cu o zi înainte, colosul aerospaţial euro­pean s-a angajat să dubleze producţia în China instalând o a doua linie de asamblare la uzina sa din Tianjin, notează France24. Între timp, Électricité de France (EDF) şi-a reînnoit con­tractul cu gigantul energetic chinezesc China Ge­neral Nuclear Power Group (CGN). EDF este principalul inves­titori străin în sectorul ener­getic chinez. Com­pania franceză are parte­ne­riate în China pentru con­struirea şi operarea a trei centrale nu­cleare cu şase reactoare, iar alte două unităţi sunt în construcţie. De altfel, stabilirea unui echilibru între colaborarea chino-franceză şi competiţie în domeniul nuclear a fost un punct central al discuţiilor.

Tot cu ocazia vizitei lui Macron în China, regele cosmeticelor L’Oréal a parafat un acord cu platforma de comerţ electronic Alibaba privind „consumul sustenabil“, în timp ce com­pania de apă şi de management al deşeu­rilor Suez a primit un contract pentru un pro­iect de desalinizare a apei de mare pentru Wanhua Chemical Group. Când s-a întors acasă, Macron a declarat într-un interviu că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa de SUA şi să evite să fie împinsă într-o confrun­tare între Washington şi Beijing în privinţa Taiwanului – „o criză care nu este a noastră“.

Macron vrea să readucă Franţa la gloria nucleară pe care a avut-o cândva, dar reactoarele nucleare americane de ultimă generaţie, în vogă în Europa de Est, îi stau în cale. De asemenea, Macron a lansat ideea unei armate europene, diferită de cea a NATO, alianţă unde cea mai mare forţă este SUA. Franţa urcă rapid în topul mondial al exportatorilor de arme, atacând chiar locul doi. În ceea ce priveşte lumea de business germană, executivii ei sunt conştienţi că veniturile realizate în China sunt esenţiale pentru ca afacerile lor să prospere şi pentru a creşte în Europa. Martin Brudermüller, CEO-ul BASF, a făcut clar că vânzările din China au permis companiei să acopere pierderile cauzate de costurile mari cu energia şi de regulile de protecţie a mediului mai stricte din UE.

Citește pe Antena3.ro

Ce scria Călin Georgescu în cărțile lui: Despre apocalipsă, reptilieni și ieșirea din Matrix

„Fără afacerile din China, restructurarea din Europa nu ar fi fost posibilă“, a spus executivul. VW este într-o situaţie similară. Legăturile de afaceri din ce în ce mai strânse sunt privite cu ochi critici de Berlin. Premierul Olaf Scholz a propus o politică de resetare a relaţiilor cu China, cel mai mare partener comercial al Germaniei. Scopul este de a echilibra importanţa Chinei pentru companiile germane şi nevoia de a diversifica legăturile ţării cu alte state asiatice pentru reducerea dependenţei de importurile chineze. Germania depinde de China pentru produse tehnologice esenţiale, cum ar fi telefoane mobile şi LED-uri, şi pentru materii prime, inclusiv litiu şi alte metale rare fără de care tranziţia către energie verde şi electromobilitate nu se poate realiza.

(sursa: Mediafax)