Franța vrea să scape de engleză la Uniunea Europeană

Parisul și-a propus să-i facă pe birocrații și diplomații europeni să ia lecții de franceză. Administrația Macron intenționează ca toate reuniunile desfășurate la Bruxelles să aibă loc în limba franceză, pe întreaga durată a apropiatei sale președinții de șase luni la Uniunea Europeană. Notele, minutele și ședințele pregătitoare vor fi redactate și derulate integral în franceză, iar dacă o scrisoare va sosi de la Comisia Europeană în limba engleză este foarte posibil să rămână fără răspuns.  

Franceza este una din cele 24 de limbi oficiale ale blocului comunitar european și una din cele trei limbi de lucru utilizate de Comisia Europeană. Cu toate acestea, importanța ei s-a diminuat substanțial în ultimii ani în favoarea limbii engleze, spre evidenta nemulțumire a autorităților de la Paris. Franța este hotărâtă să folosească președinția sa prin rotație la UE, care începe la 1 ianuarie 2022, pentru a relansa franceza în cadrul instituțiilor comunitare. Demersul este considerat de administrația Macron o chestiune de supraviețuire culturală. Foarte probabil, guvernul de la Paris mai dorește să sublinieze că Marea Britanie a părăsit blocul comunitar, iar engleza trebuie să-și piardă treptat din influență, în favoarea francezei și a germanei, limbile celor două state considerate unanim motoarele Europei. 

Ofensivă pentru revitalizarea francezei

„Chiar dacă recunoaștem că engleza este limba de lucru folosită în mod uzual, baza exprimării în franceză rămâne integrată deplin în instituțiile europene. Trebuie să îmbogățim această bază și să o relansăm, astfel încât limba franceză să recâștige teren cu adevărat și, mai presus de toate, să fie recâștigate gustul și mândria multilingvismului!”, a declarat un diplomat francez de rang înalt pentru site-ul „Politico”. „Va exista mai multă vizibilitate pentru această limbă din momentul începerii președinției Franței și astfel ne vom intensifica eforturile în direcția asta”, a dezvăluit el. Preluarea președinției prin rotație oferă Parisului prilejul de a trasa agenda blocului comunitar și de a prezida reuniunile importate asupra viitorului UE. Franța nu este singura națiune care insistă ca reuniunile Consiliului UE să fie conduse într-o limbă nativă. Aceste solicitări s-au estompat însă în ultimii ani, reprezentanții țărilor mai mici utilizând, în majoritatea cazurilor, limba engleză pentru a se asigura că sunt înțeleși de colegii lor. Spre exemplu, ambasadorul portughez Nuno Brito, reprezentantul permanent la UE al Portugaliei, țară care deține în prezent președinția blocului comunitar, vorbește în engleză la reuniuni, în cea mai mare parte a timpului. De cealaltă parte, politica externă a Franței prevede în mod tradițional ca reprezentanții țării să vorbească în limba lor în timpul evenimentelor oficiale. 

Planul Parisului

În perioada asigurării președinției, oficialitățile franceze vor extinde utilizarea limbii franceze la toate reuniunile, inclusiv „în toate notele președinției, în grupurile de lucru ale Comitetului Reprezentanților Permanenți și în toate activitățile noastre organizatorice în cadrul Consiliului”, a mărturisit diplomatul de rang înalt, citat de „Politico”. „Vrem ca aceste reguli să fie respectate”, a adăugat el. „Prin urmare, vom cere Comisiei Europene să ne trimită întotdeauna în limba franceză scrisorile pe care dorește să le adreseze autorităților franceze și, dacă nu se va întâmpla acest lucru, vom aștepta versiunea franceză înainte de trimiterea documentelor”, a precizat sursa citată. În paralel, Parisul intenționează să adopte „măsuri bugetare și educaționale excepționale” pentru a susține și a intensifica numărul de cursuri de limba franceză în rândul funcționarilor UE. În timpul președinției sale de șase luni, Franța va mai organiza și numeroase dezbateri în limba franceză, aducând la Bruxelles numeroase personalități de la Paris. 

Asalt contra limbii engleze

Prin vocea reprezentanților săi, Franța a susținut până acum în numeroase ocazii că utilizarea limbii engleze între granițele UE ar trebui diminuată după Brexit, deoarece Irlanda și Malta au rămas singurele țări care folosesc engleza ca limbă oficială. Într-un editorial publicat în aprilie, membri ai guvernului de la Paris precizau că președinția Franței este „o oportunitate de a prețui această luptă vitală pentru multilingvism”. Ministrul pentru Afaceri Europene, Clement Beaune, și ministrul pentru Turism, Francezii din Diaspora  și Francofoniei, Jean-Baptiste Lemoyne, au recunoscut că limba franceză „s-a diminuat în favoarea englezei și, adeseori, în favoarea unei versiuni simplificate a englezei anglo-americane utilizate pe întreaga planetă ca lingua franca, un surogat al limbii engleze, care restrânge anvergura ideilor și mai degrabă restricționează abilitatea de exprimare a unei persoane decât o simplifică”. 

Franța susține că utilizarea limbii engleze între granițele Uniunii Europene ar trebui diminuată după Brexit