Coridorul Suwalki este o fâșie de teren care se întinde pe aproximativ 100 de kilometri, urmărind frontiera dintre Polonia și Lituania, între exclava rusească Kaliningrad și Belarus. De altfel, coridorul leagă Kaliningrad de Belarus.
În enclavă se află Flota Baltică a Rusiei și mai multe baze aeriene, precum și un sistem de rachete Iskander-M - ale cărui focoase nucleare sunt capabile să lovească ținte aflate la o distanță de 500 de kilometri.
Coridorul Suwalki face însă parte din teritoriul NATO, iar acest lucru a devenit o sursă de iritare considerabilă pentru Kremlin.
Dacă Rusia ar pune mâna pe coridor, acesta i-ar oferi o legătură terestră directă cu Kaliningrad, prin Belarus, aliatul său de nădejde.
De asemenea, în acest scenariu, Moscova ar izola statele baltice - Lituania, Estonia și Letonia - de restul Europei, lăsându-le vulnerabile în fața unui posibil viitor atac rusesc. De altfel, susțin analiștii militari occidentali, în cazul izbucnirii unui conflict militar în regiune, coridorul Suwalki ar fi, probabil, primul teritoriu atacat de Rusia.
Fabricarea de pretexte
În ultimele săptămâni, Moscova a acuzat Vilnius de legături directe cu un „sabotor”, care ar fi trecut în Rusia din Lituania.
Concomitent, Belarus a acuzat Lituania că permite ca teritoriul său să fie folosit pentru lansarea de atacuri cu drone asupra Minskului, de către activiștii anti-Lukașenko.
Ambele acuzații au fost negate vehement de Vilnius. În acest context se pune întrebarea dacă nu cumva Rusia și Belarus încearcă să inventeze pretexte pentru a pune mâna pe coridor, scenariu ce ar putea declanșa un conflict major direct între Moscova și NATO.
Eroarea Kremlinului
Linas Linkevičius, ambasadorul Lituaniei în Suedia, a afirmat pentru Express.co.uk că Putin a subminat serios poziția Rusiei în regiune, făcând mai puțin probabil un atac asupra Coridorului Suwalki și compromițând serios securitatea Kaliningradului.
„Problema pe teren va rămâne. Dar după aderarea Suediei și Finlandei la NATO, avem, într-adevăr, oportunități mult mai bune de a fi susținuți de pe mare, iar această deschidere oferă perspective superioare pentru sprijin, pentru desfășurare, pentru rute logistice”, a precizat ambasadorul.
„Așadar, nu doar conexiunile terestre sunt importante, ci și cele de pe mare, iar Marea Baltică devine «lacul interior» al NATO, în urma «realizărilor» geopolitice ale lui Putin”, a adăugat el.
„Acest lucru schimbă situația din punct de vedere strategic. Iar acum problema este pentru Kaliningrad în sine, nu pentru noi. Dacă vor începe unele acțiuni militare active, Kaliningrad va suferi primul și acesta va deveni un punct terestru foarte vulnerabil pentru ei și nu pentru noi. Asta ar trebui să fie înțeles de ei foarte clar!”, a mai spus diplomatul lituanian.
Linas Linkevičius a subliniat apoi că atât Suedia, cât și Finlanda au hotărât să devină membri cu drepturi depline ai NATO, în urma deciziei lui Putin de a invada Ucraina.
Războiul a bulversat peisajul de securitate al Europei și a determinat Finlanda - și vecina ei Suedia - să renunțe la deceniile în care au adoptat o politică de nealiniere, iar Rusia s-a ales astfel cu dublarea graniței sale cu alianța militară condusă de SUA.
Acum, apartenența Finlandei la NATO aduce o armată puternică în cadrul alianței, cu un efectiv militar de 280.000 de oameni și unul dintre cele mai mari arsenale de artilerie din Europa.
Armata finlandeză a folosit în ultimii zeci de ani echipamente achiziționate din SUA, compatibile cu aliații NATO, adică se poate alătura imediat, cu ușurință, misiunilor derulate de blocul militar transatlantic, dacă ar decide să facă acest lucru.
Mai mult, poziția Finlandei consolidează și extinde apărarea NATO în nordul Europei, pe o graniță care se întinde de la vulnerabilele state baltice până la Arctica, o zonă tot mai importantă din punct de vedere geopolitic, datorită resurselor sale naturale, locației strategice, precum și a numeroaselor revendicări teritoriale, inclusiv din partea rușilor, finlandezilor și americanilor.
Deocamdată, blocul militar transatlantic a desfășurat unele dintre cele mai mari exerciții de luptă de după Războiul Rece în jurul Coridorului Suwalki, într-un semn al importanței strategice reprezentate de fâșia de teren, care aparține în totalitate Poloniei și Lituaniei.
Experții occidentali au prezis deja că tocmai aici ar putea începe, în viitor, un conflict militar direct între Occident și Rusia.