x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Gata de luptă contra armatei lui Putin: trupele britanice, plasate în stare de război!

Gata de luptă contra armatei lui Putin: trupele britanice, plasate în stare de război!

de Şerban Mihăilă    |    29 Iun 2022   •   07:35
Gata de luptă contra armatei lui Putin: trupele britanice, plasate în stare de război!

Marea Britanie trebuie să fie pregătită să „lupte și să câștige” împotriva Rusiei, mai degrabă decât să repete greșeala încercării de a-i face pe plac lui Hitler, în 1937, care i-a permis dictatorului german să se dezlănțuie, a avertizat noul comandant al armatei britanice, generalul Patrick Sanders. Mobilizarea fără precedent a trupelor britanice în fața pericolului rusesc vine după ce o serie de oficialități și propagandiști de la Moscova au amenințat mai mult sau mai puțin voalat Londra cu un atac devastator, în urma implicării extrem de active a Regatului Unit în războiul din Ucraina.

Marea Britanie se confruntă cu „un moment 1937”, din cauza „agresiunii brutale” a lui Vladimir Putin, a avertizat Sanders, marți, în primul său discurs public, după ce a preluat comanda generală a trupelor britanice. Sir Patrick Sanders s-a referit la strategia falimentară de a-i ceda lui Adolf Hitler teritorii înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în încercarea de a-i stopa tendințele expansioniste. 

Generalul britanic a precizat că voința de „a acționa rapid” este singura modalitate de a preveni degenerarea expansionismului Rusiei într-un război total în Europa. „Voi avea un răspuns pentru nepoții mei, în cazul în care vor întreba vreodată ce am făcut în 2022.”, a spus Sanders, adăugând că și Beijingul „urmărește cu atenție” modul cum reacționează Occidentul la invazia Rusiei.

„Pregătiți-vă să luptați din nou în Europa!”

Avertismentul lui Sanders a venit după ce acesta le-a scris tuturor trupelor aflate sub comanda sa, spunându-le că trebuie să se pregătească „să lupte din nou în Europa”. 

„Dacă nu reușim să descurajăm, nu există alegeri bune.”, a precizat el. „Prin urmare, trebuie să răspundem la forță prin forță și să fim pregătiți fără echivoc să luptăm!”, a transmis el.

În discursul de ieri, generalul a mai spus că se concentrează pe mobilizarea armatei pentru a ajuta la prevenirea răspândirii războiului în Europa, fiind „gata să lupte și să câștige alături de aliații și partenerii noștri din NATO”.

„În toți anii petrecuți în uniformă, nu am cunoscut o amenințare atât de clară la adresa principiilor suveranității și democrației și la adresa libertății de a trăi fără teama de violență, precum agresiunea brutală a președintelui Putin și ambițiile sale expansioniste!”, a declarat el.

„Cred că trăim o perioadă istorică la fel de profundă ca și cea a strămoșilor noștri. Acesta este momentul nostru din 1937. Nu suntem în război, dar trebuie să acționăm rapid pentru a nu fi atrași într-unul, din cauza eșecului nostru de a limita expansiunea teritorială!”, a continuat Sanders. 

În pofida accentului pus în momentul de față pe noile capacități și tehnologii militare, cum ar fi dronele și războiul cibernetic, comandantul armatei britanice susține că forțele terestre vor rămâne cruciale în orice conflict. „Nu poți traversa un râu cu ajutorul tehnicii cibernetice!”, a remarcat el.

Mobilizare financiară fără precedent

Amenințările voalate sau directe ale oficialităților ruse și ale propagandei de la Moscova contra Regatului Unit duc la o mobilizare fără precedent și la nivelul bugetului alocat industriei de apărare. Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, urma să ceară ieri o creștere majoră a cheltuielilor militare, pe fondul avertismentelor dure primite din partea Kremlinului. 

În contextul vizitei la Madrid a premierului Boris Johnson, la reuniunea NATO consacrată războiului din Ucraina, Wallace i-ar fi cerut șefului său, într-o scrisoare, să ridice bugetul militar anual, de la obiectivul minim actual al NATO, de 2% din PIB, la 2,5%, până în 2028, dezvăluie „MailOnline”.

Concomitent, într-un interviu acordat publicațiilor „Die Welt”, „La Repubblica” și „El Pais”, șefa diplomației britanice, Liz Truss, a declarat că NATO ar trebui să se concentreze pe creșterea flexibilității în desfășurarea resurselor, pe utilizarea unor tehnici moderne precum „războiul hibrid, militarizarea migrației, utilizarea atacurilor cibernetice” și pe creșterea cheltuielilor pentru apărare.

„Doi la sută trebuie să fie un nivel minim, nu un plafon pentru cheltuielile de apărare!”, a spus Truss.

Amenințați cu tsunami și racheta nucleară 

La jumătatea lunii mai, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Dumă, Aleksei Zhuravliov, susținea că Finlanda ar putea fi rasă de pe fața Pământului în 10 secunde, iar Marea Britanie, în trei minute, printr-un atac cu rachete nucleare. 

Câteva zile mai târziu, Yuri Shvytkin, un alt parlamentar rus, avertiza că „o singură rachetă «Sarmat» ar distruge Marea Britanie în două minute.”.

Concomitent, posturile de televiziune din Rusia, portavocea regimului de la Moscova, s-au referit în câteva rânduri la transformarea Marii Britanii într-un „deșert radioactiv” sau la scufundarea „pentru totdeauna” a insulelor britanice.

„O altă opțiune este aceea de a arunca Marea Britanie în adâncimile mării, folosind vehiculul subacvatic rusesc fără pilot «Poseidon»!”, amenința Dmitri Kiseliov, supranumitul „cel mai toxic propagandist al Kremlinului”, la postul „Rossia 1”, într-o emisiune difuzată la începutul lunii mai. 

„Poseidon se apropie de țintă la o adâncime de un kilometru și o viteză de 200 de kilometri pe oră. Nu există niciun mod de a opri această dronă subacvatică!”, spunea popagandistul lui Putin. 

„Explozia acestei torpile termonucleare în dreptul coastei Marii Britanii va provoca un val tsunami gigantic, de până la 500 de metri înălțime. Un astfel de baraj generează, de asemenea, doze extreme de radiații (...) După ce a trecut peste insulele britanice, va transforma orice ar fi rămas din ele într-un deșert radioactiv, impropriu vieții pentru o perioadă lungă de timp!”, a mai spus Kiseliov.

Amenințările rușilor la adresa Londrei vin în contextul în care Marea Britanie s-a dovedit a fi unul dintre statele care au oferit cel mai puternic sprijin militar pentru Ucraina, după declanșarea războiului, pe 24 februarie. 

NATO se schimbă din temelii

Teama față de o posibilă agresiune a Rusiei și asupra altor state i-a determinat și pe liderii alianței militare transatlantice să transforme summitul de la Madrid într-un moment al celei mai importante revizuiri a strategiei NATO, de la sfârșitul Războiului Rece.

Liderii alianței occidentale vor decide de altfel, astăzi, în cadrul reuniunii de la Madrid, să ridice numărul de trupe NATO plasate în stare de alertă de la 40.000 la 300.000 de militari, în cadrul forțelor de reacție rapidă, pentru a face faţă ameninţării reprezentate de Rusia. Anunțul a fost făcut la începutul săptămînii, chiar de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

„Cred că aliaţii vor spune cu claritate la Madrid că ei consideră Rusia ameninţarea cea mai importantă şi mai directă pentru securitatea noastră!”, a spus Stoltenberg, chiar înaintea summitului. „Acest summit va fi un moment de cotitură şi vor fi luate mai multe decizii importante (...) Va fi cea mai mare revizuire a apărării noastre colective și a strategiei de descurajare, de la Războiul Rece încoace! Vom întări grupurile noastre de luptă în partea estică a Alianţei, până la nivel de brigadă.”, a adăugat el.

Opt grupuri tactice sau de luptă au fost create în cadrul NATO. Acestea se află în Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria. Grupurile vor fi consolidate cu unităţi „desemnate anterior” în alte ţări ale alianței transatlantice, chemate să intervină în statele în cauză şi unde armamente grele vor fi prepoziţionate, a mai explicat Stoltenberg.

Presiunea celor 2% din PIB

„Ansamblul acestor măsuri reprezintă cea mai mare remaniere a apărării noastre colective şi a prezenţei noastre, de la Războiul Rece. Şi, pentru a face acest lucru, va trebui să investim mai mult!”, a avertizat el.

Membrii NATO s-au angajat să aloce 2% din PIB propriilor cheltuieli de apărare, dar numai nouă state din 30 au atins acest obiectiv în 2021: Grecia, SUA, Polonia, Lituania, Estonia, Regatul Unit, Letonia, Croaţia şi Slovacia.

Franţa este la nivelul de 1,90%, Italia la 1,54%, Germania la 1,44%, iar Spania, ţara organizatoare a summitului, este pe penultimul loc al clasamentului, cu 1,01% din PIB, în faţa Luxemburgului (0,58%), potrivit datelor publicate luni de NATO.

„Pentru a răspunde acestei ameninţări, obiectivul de 2% devine minimum, nu mai este un plafon.”, a anunţat Jens Stoltenberg. „Nouăsprezece aliaţi au planuri clare pentru a atinge acest obiectiv până în 2024 şi alți cinci şi-au luat angajamente concrete.”, a adăugat el.

Rămâne de văzut în ce măsură toți membrii alianței militare occidentale au realizat că Moscova reprezintă mai mult ca oricând un pericol, în special pentru securitatea europeană. Cu siguranță, Marea Britanie și statele din estul continentului sunt convinse deja de acest lucru. 

În toți anii petrecuți în uniformă, nu am cunoscut o amenințare atât de clară la adresa principiilor suveranității și democrației și la adresa libertății de a trăi fără teama de violență, precum agresiunea brutală a președintelui Putin și ambițiile sale expansioniste!”

Generalul Patrick Sanders

„Prin urmare, trebuie să răspundem la forță prin forță și să fim pregătiți fără echivoc să luptăm!”

Generalul Patrick Sanders

×