Eduard Şevardnadze, fostul preşedinte al Georgiei, răsturnat de la putere în anul 2003 în urma unei ”Revoluţii a trandafirilor”, explică pentru cititorii site-ului Georgia.net de ce actualul şef al statului, Mihail Saakashvili, ar trebui să demisioneze.
Menţionăm că site-ul Georgia.net a fost creat în anul 2003 la iniţiativa câtorva jurnalişti georgieni şi ruşi, cu scopul de a dezbate probleme privind relaţiile dintre Moscova şi Tbilissi şi, totodată, de a contribui la realizarea unei mai bune înţelegeri între cele două state.
CE VREA OPOZIŢIA. Reportera de la Georgia.net, Diana Tossounian, este foarte tranşantă în argumentarea demersului său: "Opoziţia, care a convocat o mare manifestare populară la 9 aprilie, afirmă că nu doreşte să recurgă la forţă şi cere <
Redăm, în continuare, răspunsul lui Eduard Şevardnadze: "În situaţii de acest fel, totul este posibil. Exclud, însă, ideea că Mihail Saakashvili va accepta să demisioneze de bunăvoie. Sunt rari oamenii politici capabili de asemenea acte. Eu însumi, în 2003, aş fi putut foarte bine să nu mă retrag. După părerea mea, "Revoluţia trandafirilor" era un puci. Ştiam că armata putea să acţioneze asupra populaţiei, dar nu mă puteam resemna cu ideea vărsării de sânge. De aceea, am ridicat starea de urgenţă , iar noaptea am decis să mă retrag. În consecinţă, am demisionat. Saakashvili a fost suprins de decizia mea: "Şevardnadze nu a cerut nimic? Nu a pus condiţii?" De altfel, a şi declarat:" Domnul Şevardnadze a luat o decizie atât de înţeleaptă încât viitorul Guvern îi garantează securitatea şi îl autorizează să locuiască la reşedinţa sa din Krtsanissi, lângăTbilissi."( capitala Georgiei - n.n)
ERORILE LUI SAAKASHVILI. "Astăzi - continuă să îşi susţină Şevardnadze consideraţiile asupra evenimentelor din ţară - Saakaşvili (care se găseşte, acum, într-o situaţie asemănătoare) nu se arată prea dispus să îmi urmeze exemplul. Altminteri, ar fi dat semnale în acest sens. Dar, nu spune nimic. Şi totuşi, el a comis erori! Să revenim, însă, la originile acestor nemulţumiri. La început, adică în 2004-2005, acţiunile de protest păreau să atragă cam vreo sută de persoane. Oameni oneşti şi respectabili, care nu cereau decât un lucru: să aibă de lucru. Saakaşvili ar fi trebuit să se întâlnească cu ei, să le explice de ce s-a ajuns la şomaj. Nu a făcut-o; în consecinţă, manifestaţiile au luat, din ce în ce mai mult, amploare. Ultima manifestaţie, din noiembrie 2007 şi care a fost reprimată în mod violent, a reunit în jur de 250.000 de persoane. Mai mult, s-a intervenit cu gaze lacrimogene şi s-au înregistrat răiţi.
Iată care sunt cele două erori principale ale lui Saakashvili: represiunea (împotriva propriului popor) din noiembrie 2007 şi războiul ruso-georgian din august 2008. Iată de ce cred eu:că de-acum înainte se poate întâmpla orice", spune Şevardnadze.
Referindu-se la personalitatea care ar putea să îi urmeze lu Saakashvili şi să restabilească liniştea în ţară, Şevardnadze avansează câteva sugestii:"În ceea ce îl priveşte pe Irakli Alassania( fostul ambasador al Georgiei la ONU care a trecut în opoziţie şi a afişat ambiţii prezidenţiale - n.n.), acesta este un tânăr de 35 de ani, inteligent şi bun profesionist. Dar, eu consider că trebuie să încetăm să mai alegem preşedinţi foarte tineri - la prima sa alegere, Saakashvili avea 37 de ani, fiind cel mai tânăr şef de stat din lume. În China există o regulă. Nu poate fi aleasă în frunatea ţării decât o persoană care are între 60 şi 70 de ani. Nici prea tânăr, nici prea bătrân. O regulă plină de înţelepciune", pune punct discuţiei Şevardnadze.
Citește pe Antena3.ro