Într-un amplu interviu acordat ediţiei duminicale a cotidianului german Bild, Bild am Sonntag, ministrul german al Muncii, Ursula von der Leyen, afirmă, spre deosebire de unele voci din cadrul uniunii conservatoare CDU-CSU la putere în Germania, în coaliţie cu liberalii, FDP, că Germania are de profitat de pe urma imigranţilor români şi bulgari.
"Dacă tragem linia, rezultă că noi avem de câştigat de urma venirii românilor şi bulgarilor", a spus doamna ministru. "Aproximativ 10.000 de români şi bulgari sunt acum înregistraţi ca şomeri, şi aproximativ 120.000 de migranţi din aceste două ţări sunt înregistraţi în calitate de angajaţi, contribuabili la sistemul de asigurări sociale", a precizat ea. Întrebată fiind despre riscurile “migraţiei sărăciei dinspre România şi Bulgaria”, ea a declarat că, într-adevăr, în unele oraşe din Germania, chestiunea “migraţiei sărăciei” din cele două ţări este o problemă. “Se caută soluţii comune cu ţările respective, pentru a rezolva această problemă. La nivel naţional, însă, lucrurile stau diferit: circa 10.000 de persoane provenind din România şi din Bulgaria nu au locuri de muncă în prezent. În schimb, aproape 120.000 au locuri de muncă şi contribuie la bugetul asigurărilor sociale. Numărul şomerilor români şi bulgari este mai mic decât al celorlalţi străini”, a explicat ministrul german, membră a partidului cancelarului german Angela Merkel, Uniunea Creştin Democrată (CDU).
În privinţa situaţiei generale a şomajului în Germania, ministrul german al Muncii apreciază că în decursul următorilor doi ani, în grupul tinerilor cu vârste sub 25 de ani ar putea fi vorba de ocupare completă a forţei de muncă. "Suntem deja campionii Europei în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă tinere şi vicecampioni la grupul de vârstă al persoanelor peste 55 de ani. Numai Suedia ne depăşeşte. Şi vrem să o depăşim, astfel ca în următorii cinci ani, angajarea persoanelor mai în vârstă să crească de la 61% la 75,3%", a mai spus ministrul.
Migraţie spre nordul Europei
În condiţiile în care încetinirea creşterii economice în Europa de Sud se accentuează, un număr tot mai mare de europeni se îndreaptă spre nord - dintre care mulţi spre Germania - în căutare de locuri de muncă. Berlinul a anunţat că aproape un milion de străini au ales Germania în 2012, mai mult decât au ajuns în orice an începând cu 1995. Mai mult, datele preliminare indică că anul trecut imigraţia a înregistrat un salt de 15% faţă de 2011. Ultima dată când Germania s-a confruntat cu un val de imigranţi de o asemenea dimensiune a fost în timpul războaielor balcanice, la sfârşitul anilor '90, şi în momentele de vârf ale afluxului de lucrători străini din anii '70, atunci când sute de mii de turci, greci, spanioli şi italieni s-au mutat în Germania. Majoritatea nou-veniţilor lasă în urmă ţări sărace din Europa de sud-est sau state afectate de criză din sudul continentului, unde şomajul este în floare, în special în rândul tinerilor.
Câştig de populaţie
Influxul a făcut ca Germania să aibă un câştig net de populaţie de 370.000 de persoane - o cifră potenţial importantă, date fiind plângerile recent formulate de companiile germane cu privire la penuria de muncitori calificaţi. De asemenea, un procent important din noii imigranţi sunt educaţi şi calificaţi, iar mulţi politicieni speră că acest “aport de creiere” va ajuta la atenuarea problemelor apărute pe piaţa forţei de muncă.
“Toate părţile vor beneficia enorm de aflux, deoarece noul val de imigranţi este mai tânăr şi mai bine educat decât media populaţiei”, declara zilele trecute acelaşi ministru al Muncii, Ursula von der Leyen, ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Potrivit acesteia, există zeci de mii de locuri de muncă disponibile pentru asistente medicale şi personal sanitar, pentru electricieni şi pentru lucrători dintr-o serie de alte domenii care necesită forţă de muncă calificată.
Tema zilei în presă
Discuţia despre imigraţie a dominat paginile principalelor ziare din Germania în ultimele zile.
“Caracterul imigraţiei în Germania s-a schimbat. Pentru o lungă perioadă de timp, Germania a atras în primul rând migranţii cu calificări inferioare, cei cu cel mai mare risc de a-şi pierde în cele din urmă locurile de muncă şi a deveni o povară pentru stat. Opusul este azi adevărat. În medie, imigranţii care vin sunt mai bine educaţi decât localnicii şi sunt, de asemenea, cultural mai apropiaţi de germani. Majoritatea provin din Europa; Turcia este prima ţară non-europeană de pe listă şi se află pe locul opt”, scria cotidianul conservator Die Welt.
Pe de altă parte, publicaţia atrăgea atenţia că “Germania nu ar trebui, totuşi, să se culce pe lauri, convinsă că a găsit soluţia-miracol pentru problemele sale demografice. Imigranţii bine-calificaţi ar putea dispărea la fel de repede dacă viaţa lor va fi îngreunată de excesul de reglementări, de impozitele mari sau de xenofobie”.
Cotidianul de stânga Berliner Zeitung remarcă, la rândul său, că “deşi Germania de azi nu se poate compara cu Statele Unite sau Australia atunci când vine vorba de imigraţie, un lucru este adevărat: aproape unul din cinci locuitori ai Germaniei are rădăcini străine. Suntem mai puţini germani decât credem”.
Acest val de imigraţie “este un aspect pozitiv pentru Germania. Mulţi oameni educaţi, plini de motivaţie şi de idei, aleg această ţară. Nu toţi imigranţii vor rămâne pe termen lung. Este timpul să ne uităm nu doar la riscurile imigraţiei, ci şi la oportunităţi, care sunt de multe ori mai mari”, sublinia aceeaşi publicaţie.
Pe de altă parte, Die Tageszeitung (de stânga) remarcă că şi de această dată Guvernul german se află de partea câştigătoare, deoarece acesta “nu a reuşit doar să îşi impună punctul său de vedere riguros asupra politicilor de austeritate din UE, ci culege şi rodul - tinerii lucrători calificaţi, aflaţi în căutarea unui loc de muncă, pe care companiile germane îi caută cu disperare”. “Aceşti tineri oferă, de asemenea, companiilor germane un avantaj real, deoarece ele îşi pot alege cei mai buni lucrători calificaţi din rândul celor care îşi caută un loc de muncă, fără a fi nevoite să deruleze programe de calificare costisitoare. Situaţia cu greu ar putea fi mai grotescă”, este de părere ziarul german.
Penurie de personal calificat
Cu toate acestea, cotidianul de dreapta Frankfurter Allgemeine Zeitung sesizează şi o altă faţă a imigraţiei. “Faptul că locuitorii din ţările sărace din sud-estul Europei preferă să trăiască în locuinţe mizere în marile oraşe ale Germaniei decât acasă spune foarte multe. Dacă aceştia reuşesc să rămână timp de cinci ani în Germania, ei vor primi dreptul de a beneficia de ajutoare sociale complete din partea ţării-gazdă, iar oraşele şi municipalităţile au sunat deja alarma”, remarca ziarul.
În timp ce rata şomajului din Spania este una dintre cele mai ridicate din lumea occidentală, în Germania, problema este exact opusul - o penurie de forţă de muncă în una dintre cele mai bogate şi cele mai de succes din punct de vedere economic ţări ale Europei, potrivit Financial Times.
''Este din ce în ce mai dificil să găseşti persoane calificate'', a afirmat Heinrich Traublinger, a cărui companie de familie, o brutărie, din apropiere de Munchen, are 150 de angajaţi. “Rata şomajului este atât de scăzută încât nu există persoane calificate pe piaţă. Toţi vor să-şi păstreze lucrătorii”, a adăugat el.
Anunţuri la metrou
Chiar pe fondul crizei datoriilor din zona euro, angajatorii germani spun că “Fachkraeftemangel” - lipsa forţei de muncă calificate - este una dintre cele mai mari probleme ale lor în contextul în care se confruntă cu schimbările pe care îmbătrânirea populaţiei şi scăderea ei le aduc forţei de muncă.
Un studiu recent al Fundaţiei Robert Bosch a sugerat că forţa de muncă s-ar putea reduce cu aproximativ 6 milioane, sau circa 12%, până în 2030, dacă nu se iau măsuri de remediere a situaţiei. În reţeaua de metrou din München există numeroase anunţuri privind programe de formare în domenii precum inginerie, în contextul în care angajatorii caută următoarea generaţie de lucrători pentru a menţine ritmul accelerat al economiei germane.