Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Violențele comise de extrema dreaptă lasă o dâră de sânge pe întreg teritoriul Germaniei. „Motorul” Europei riscă să fie gripat de un val fără precedent de infracțiuni inițiate de militanții radicali, care au comis, anul trecut, un număr record de 24.000 de fapte penale. Însuși ministrul german de Interne, Horst Seehofer, a tras un semnal de alarmă, recunoscând că numărul imens de infracțiuni provocate de extrema dreaptă demonstrează „brutalizarea” societății și reprezintă o amenințare enormă la adresa stabilității din țară.
Într-un an marcat de numeroase restricții de deplasare legate de pandemie, poliția germană a înregistrat, în 2020, nu mai puțin de 24.000 de infracțiuni comise de simpatizanți ai extremei dreapta, într-o creștere cu șase procente față de 2019 și la o cotă fără precedent în ultimele două decenii, atunci când s-a început realizarea acestor statistici. Infracțiunile au mers de la afișarea de însemne naziste și afirmații antisemite până la violențe fizice și crime. Victimele preferate ale agresorilor au fost imigranții, refugiații, cetățenii germani de culoare, dar și asiaticii asimilați cu originile pandemiei de coronavirus. La rândul lor, infracțiunile motivate politic au crescut cu nouă procente față de 2019, ajungând la aproape 45.000, în condițiile în care numai 11.000 dintre acestea au fost comise de extremiștii de stânga, a afirmat Horst Seehofer, citat de „The Guardian”. El a precizat că și infracțiunile islamiste au fost mult mai numeroase decât în anii precedenți. Atacurile antisemite, care au crescut cu 16 procente față de anul anterior și s-au derulat în mare parte în mediul online, au fost „nu doar alarmante, ci, ținând cont de contextul istoriei noastre, și rușinoase”, a adăugat ministrul german de Interne.
Trend similar în Occident
Alarmat de rezultatele statistice, Moshe Kantor, președintele Congresului European al Evreilor, a declarat imediat că cifrele prezentate pentru Germania reflectă, în realitate, o problemă mult mai răspândită. „Acesta este un semnal de trezire nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga lume. Cifrele ar trebui să tragă clopotele de alarmă, deoarece tendințe similare pot fi văzute în tot Occidentul!”, a avertizat Kantor.
Amenințare enormă pentru securitate
Datele arată „ceea ce am spus încă de la începutul mandatului meu: extremismul de dreapta constituie cea mai mare amenințare la adresa securității în țara noastră, pe măsură ce crimele rasiste sunt comise de oameni din acest grup”, a mai afirmat ministrul german de Interne. Prezentând aceste statistici la Berlin, Seehofer a declarat că violențele comise de extremiștii de dreapta au lăsat „o dâră de sânge” peste tot în Germania. El a amintit asasinarea creștin-democratului Walter Lubcke, politician proimigrație, în 2019, precum și atacul rasist comis anul trecut în orașul Hanau, unde un extremist de dreapta a împușcat mortal nouă tineri imigranți. Seehofer a mai spus că anul trecut s-au înregistrat cu 49 de incidente mai multe decât în 2016, atunci când un milion de refugiați au pătruns în Germania, în urma politicii „ușilor deschise”, promovată de cancelarul Angela Merkel. Chiar dacă reprezintă doar 1% din infracțiunile comise pe teritoriul Germaniei, aceste fapte penale demonstrează o brutalizare a societății germane și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru demascarea unei tendințe periculoase, a precizat Seehofer.
Citește pe Antena3.ro
Ravagiile colaterale ale pandemiei
Infracțiunile motivate de ură au devenit, în mod special, un etalon pentru starea generală din țară în timpul pandemiei, când propovăduitorii teoriilor conspirației au alimentat demonstrațiile contra măsurilor restrictive de carantinare impuse de guvern, a mai spus Seehofer. El a precizat că aceste proteste au avut „un imens potențial de amplificare” a tensiunilor. Aproape 3.500 de infracțiuni motivate politic, inclusiv 500 de acte de violență, au fost legate direct de pandemie și nu au fost etichetate ca fiind comise de extremiștii de dreapta sau de cei de stânga. În plus, aproape 10% din cele 1.260 de atacuri comise împotriva jurnaliștilor au fost provocate în timpul manifestațiilor contra restricțiilor impuse în perioada pandemiei.
O alternativă periculoasă
Încă dinaintea discursului rostit de Seehofer, autoritățile de la Berlin avertizaseră în repetate rânduri asupra rolului nociv al formațiunii politice „Alternativa pentru Germania” (AfD) în alimentarea resentimentelor atât față de imigranți, cât și față de executivul german. Partidul, ajuns pe poziția a treia în urma alegerilor din 2017 din cauza politicii „ușilor deschise” promovate de Merkel, s-a deplasat constant spre dreapta în ultimii ani, fiind monitorizat intens de Ministerul german de Interne. Marți, un membru al AfD din Berlin a fost aspru criticat de propriul partid, după ce, aparent, s-a plâns de lipsa atacurilor împotriva cancelarului Merkel. Potrivit site-ului „Business Insider”, fostul președinte al filialei AfD din Berlin, Günter Brinker, a dat „forward” unui mesaj în care spunea despre Merkel că „fie acest gunoi este atât de bine protejat încât nimeni nu o poate atinge, fie germanii nu au curaj să facă asta”. Ulterior, Brinker a declarat că a dat „forward” mesajului din greșeală și regretă acest lucru. El a adăugat că respinge „toate formele de ură și violență”. Marți, un bărbat de 53 de ani a fost arestat în Berlin. Se presupune că acesta se află în spatele a peste 100 de amenințări antistrăine cu moartea, trimise unor cetățeni germani proeminenți în ultimii trei ani, prin intermediul unor scrisori, faxuri sau rețele sociale. Bărbatul semna amenințările cu numele de cod NSU 2.0, făcând astfel referire la celula teroristă de extremă dreapta „Rezistența Național Socialistă”, care a ucis 10 persoane între anii 2000 și 2007, toate, cu o excepție, provenind din familii de imigranți. Bărbatul a fost arestat în timp ce se afla la un computer, iar anchetatorii nu au stabilit încă dacă acționa de unul singur.
„Extremismul de dreapta constituie cea mai mare amenințare la adresa securității în țara noastră”
Horst Seehofer, ministru german de Interne
