Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In ciuda masurilor de securitate severe adoptate de catre SUA si UE chiar pe 11 septembrie, la 10 ani de la atentatele din Statele Unite, Gilles de Kerchove, coordonatorul activitatii antiteroriste la nivelul Uniunii Europeane vorbeste despre impactul loviturii date de catre Al Qaeda in urma cu 10 ani dar si despre perspectivele terorismului si ale combaterii acestuia in Europa si in lume.
Supranumit "Mister Counter-terrorism", de Kerchove a preluat aceasta functie cheie in 2007, dupa ce Europa a avut de a face cu cele mai sangeroase atentate teroriste din ultimii 100 de ani, cele din Madrid in 2004 si cele din Londra in 2005. Acesta a devenit cunoscut pentru abordarea sa originala in ceea ce priveste potentialul terorist din Europa, o politica vigilenta mascata de o relaxare, impusa de numarul foarte mare de cetateni europeni care provin din tari musulmane si din alte tari cunoscute pentru ca fiind baza a unei intense a celulelor teroriste.
Chiar la numire, in, 2007, de Kerchove a socat Bruxelles-ul prin faptul ca, spre deosebire de predecesorii sai, a renuntat la garzi de corp si coloane oficiale cu politie si masini blindate atunci cand se deplaseaza in capitala Europei sau in alte tari ale UE.
● Jurnalul National: Unul dintre primele lucruri cu care ati surprins opinia publica, in 2007 cand ati fost numit in functie, a fost renuntarea la garzi de corp si alte masuri de protectie personala, spre deoserbire de cei care au ocupat aceasta functie inaintea dumneavoastra.
● Gilles de Kerchove: Da, am renuntat pentru ca in acesti patru ani nu a existat nici o amenintare serioasa la adresa mea. Nu vreau sa am restrictii si constrangeri in viata cotidiana, impuse de regulamentele protectiei personale. Insa daca e vorba de o amenintare serioasa, apelez la procedurile de protectie. Atunci cand merg in tari dificile, precum Yemen, Afganistan sau Pakistan, am garzi de corp si dispozitive de protectie.
● La 10 ani de la atentatele de din SUA, cum vedeti amenintarile teroriste asupra Uniunii Europene si asupra partenerilor acesteia?
● Consider ca in acest moment suntem mult mai putin vulnerabili decat eram acum 10 ani. Asa cum am mai spus, un atac sofisticat si de proportii precum cel din 11 septembrie 2001, este mult mai putin probabil decat in urma cu un deceniu. Asta nu inseamna ca amenintarile nu raman seriose in continuare. Multe dintre statele membre ale UE considera amenintarile teroriste ca ceva foarte serios si folosesc diverse nivele de evaluare a riscului.
Amenintarea terorista s-a schimbat in acesti 10 ani, s-a diversificat si este mult mai complexa. Nu mai putem vorbi despre organizatia Al Qaeda care exista pe 11 septembrie 2001. Acum detinem controlul si suntem capabili sa monitorizam atacuri mult mai sofisticate. A avut loc un fel de regionalizare a Al Qaeda: avem un fel de "francize regionale" cum ar fi Al Qaeda in Peninsula Araba, Al Qaeda in Magreb, gruparea Al Shabab in Somalia sau alte grupari afiliate ca, de exemplu, islamistii Salafi in Caucazul de Nord. Grupuri care opereaza la nivel regional, periculoase pentru dezvoltarea tarilor in care isi au bazele. De exemplu, nu putem ajuta cetatenii din Mali, pentru ca este prea periculos sa trimitem echipe si muncitori care sa ajute la dezvoltarea tarii. E din ce in ce mai greu sa ajutam Somalia, care se confrunta cu o criza alimentara fara precedent, unde nu putem trimite alimente dar nici asistenta umanitara pentru ca e prea riscant.
Teroristii cauta noi tinte, dincolo de cele regionale, principalul lor obiectiv fiind Vestul. In ultimi doi ani am avut destule exemple din partea Al Qaeda care actioneaza in Peninsula Araba, de la planul de atacare a unor cargouri, la atentatul sinucigas cu bomba comis asupra ministrului adjunct de interne al Arabiei Saudite.
Cea de-a doua ingrijorare a noastra vizeaza faptul ca, incurajati de propaganda Jihadului islamic, un numar din ce in ce mai mare de barbati paraseste spatiul european indreptandu-se catre Afganistan, Pakistan, Yemen sau Somalia, pentru a se antrena, pentru a inveta cum sa construiasca dispozizive explozive, bombe. Acesti barbati sunt cetateni sau rezidenti ai Uniunii Europene si problema e ca ei se intorc in Europa antrenati si cu destule cunostinte in materie de terorism. Marea provocare este ca foarte multi dintre ei sunt necunoscuti pentru politie, simpli cetateni, greu de monitorizat, efectiv "zboara sub zona de detectie a radarului".
O alta temere este legata de expansiunea asa-zis-ului terorism domestic, radicalizarea, prin intermediul internetului sau a altor conexiuni, oamenii interactioneaza mult mai usor cu liderii extremisti, cu grupurile teroriste care "vaneaza" atacuri de mici proportii. Revista INSPIRE, editata de Al Qaeda, tradusa in diverse limbi, indeamna la atacuri izolate, de mici dimensiuni, ori de cate ori apare ocazia. Este inca o provocare pentru serviciile de securitate si pentru politie sa identifice persoanele care sunt atrase de aceste mesaje si care ar pune in practica indemnurile la violenta.
Amenintarea ramane serioasa, e mult mai diversificata, complexa. Vestea buna este ca in acesti 10 ani am dezvoltat o politica eficienta de raspuns: sa prevenim, sa urmarim si sa raspundem rapid in caz de atac. Suntem mult mai in siguranta in Europa decat acum 10 ani. De exemplu, acum doua zile, un posibil atentat a fost dejucat de catre serviciile germane, o operatiune destul de frecventa in multe dintre tarile UE. Asta dovedeste ca serviciile secrete din tarile UE colaboreaza mai bine, schimba informatii si avem instrumentele de a detecta persoane care prin comportament, traseu al calatoriilor sau apropierea de mesajele teroriste, pot constitui un potential pericol pentru securitatea europeana.. Cu toate acestea, nu exista securitate suta la suta.
● Cum comentati recentul atac din Norvegia?
● Terorismul de extrema dreapta ia noi proportii in Europa. Gruparile neo-naziste din Europa sunt un exemplu an acest sens. Tragedia din Norvegia a dovedit ca pot aparea situatii de criza chiar si acolo unde te astepti mai putin. Avem xenofobie, islamofobie si lasand al o parte raspunsul represiv, in forta, este nevoie nevoie ca politicienii europeni sa nu provoace astfel de miscari radicale care sa alimenteaze extremismul de dreapta. Europa trebuie sa abordeze noi politici de integrare a celor care se stabilesc aici, de exemplu musulmanii. Este o provocare grea, daca ne uitam la ultimele studii despre gradul de discriminare a musulmanilor in Europa. Sper ca nu avem acum prea multi europeni precum norvegianul Anders Breivik, insa asta dovedeste ca e nevoie sa ne concentram pe diverse comunitati si indivizi, nu doar pe musulmani, asa cum s-a intaplat din pacate dupa atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA, o stigmatizare a musulmanilor. Germanii au o politica interesanta fata de grupurile de neonazisti. De aceea, la nivel european, eu cred ca putem incerca o abordare fata de fenomenul radicalizarii extremei drepte, dupa modelul combaterii si contracararii Al Qaeda. Nu e o metoda certa, dar ar fi interesant ca toate studiile facute pe Al Qaeda sa fie transpuse in cazul terorismului de extrema dreapta. Europol are un proiect denumit "Check the web" prin care se increaca monitorizarea pe internet a miscarilor extremist islamice, dar care se poate aplica celor de extrema dreapta. Mai sunt foarte multe de facut, iar atacul din Norvegia ne confirma acest lucru.
● In Europa am vazut atacurile Al Qaeda din Madrid, din Londra, alte incercari esuate, dar si atentate ale miscarilor extremiste de dreapta. SUA, Israelul si Marea Britanie au politici foarte coerente privind combaterea terorismului. Uniunea Europeana este considerata mult mai vulnerabila din cauza ca fiecare stat in parte are propria politica si propriile practici contrateroriste. Este acesta un punct slab?
● La nivelul UE exista o politica de prevenire a terorismului, trasata dupa conventia de la Madrid, din 2005. Dar sa nu ne lasam inselati: Uniunea Europeana nu este principalul responsabil pentru securitatea statelor membre. Fiecare stat trebuie sa implementeze propria sa politica de securitate nationala. Noi putem actiona doar ca un suport al acestei politici, in timp ce activitatea zilnica este responsabilitatea serviciilor secrete, a celor de securitate si a politiilor nationale ale statelor membre. Noi trebuie sa coordonam actiunile comune ale fortelor din tarile UE. Ca exemplu, colectarea de date centralizate la nivel european este extrem de utila si necesara, iar statele trebuie sa comunice intre ele. Chiar pe 9 septembrie, Comisia Europeana a instituit o retea pentru aceste activitati. Avem o strategie comuna a Europei, bazata pe patru elemente: preventie, protectie, urmarire si raspuns. Europa e activa si in a colabora cu state care nu sunt membre ale Uniunii, cum ar fi Pakistan sau Yemen si chiar Somalia. Deciziile nu le luam noi la Bruxelles, solutiile trebuie sa vina de la statele membre ale UE.
Citește pe Antena3.ro
