La Akwesasne, în rezervaţia amerindienilor mohawk, se desfăşoară o contrabandă intensă şi universală. Traficanţii folosesc adolescenţi între 14 şi 17 ani. Comunitatea de vreo 12.000 de autohtoni nu respectă frontierele stabilite de albi. Majoritatea se supune însă legilor canadiene, dar 4-5% dintre băştinaşi aparţin crimei organizate. Pe indieni îi avantajează şi faptul că trăiesc pe un teritoriu mixt, cu jurisdicţie împărţită între zece unităţi de poliţie diferite, şi topografia zonei, dar şi vremea, mai ales iarna, când abia se zăreşte ceva la un metru distanţă. Îi mai avantajează barierele legale care împiedică poliţia de frontieră să acţioneze pe măsura tacticilor folosite de traficanţi. Poliţiştii patrulează pe fluviu, dar nu au voie să controleaze însulele minuscule din rezervaţie, unde indienii au o grămadă de ascunzători. Numai acolo sunt vreo zece fabrici clandestine de ţigări care sunt vândute de patru până la şapte ori sub preţul pieţei. Şi încă ceva foarte important : indienii cunosc în cele mai mici amănunte teritoriul, pe când oamenii legii, nu. “Cercetaţi fluviul (Saint-Laurent, n.r.). Îl veţi găsi plin de cadavre, de copii care s-au înecat încercând să transporte droguri”, se plânge Darren Bonaparte, un indian de bine din Akwesasne. Poliţiştii de frontieră se confruntă, mai nou, cu traficarea unui analgezic foarte puternic, OxyContin, ce poate fi transformat într-un drog puternic. Cât priveşte traficul de persoane, tendinţa este de a trece clandestini din Canada către SUA, mai rar invers. Autorităţile ambelor ţări se străduiesc în zadar să pună capăt situaţiei. În fiecare joi, jandarmeria se întâlneşte cu poliţia americană şi cele din Quebec şi Ontario, dar mereu ajung la concluzia că frontiera de aproape 9.000 de kilometri este aproape imposibil de securizat.