Greaua moştenire a lui 2015 pentru 2016

Dacă planeta ar fi avut un Guvern unic, iar la 1 ianuarie 2016 s-ar face predarea de mandat, noul Executiv nu ar conteni să se plângă de „greaua moştenire” lăsată de cel vechi. Pentru că în anul ce urmează, tensiuni uriaşe şi provocări majore acumulate în 2015 ar trebui să îşi găsească rezolvarea. Se vor tranşa în 2016 câteva dintre cele mai dificile dosare care împart lumea în tabere şi bisericuţe. Şi e greu de anticipat cu ce efecte.

Dacă planeta ar fi avut un Guvern unic, iar la 1 ianuarie 2016 s-ar face predarea de mandat, noul Executiv nu ar conteni să se plângă de „greaua moştenire” lăsată de cel vechi. Pentru că în anul ce urmează, tensiuni uriaşe şi provocări majore acumulate în 2015 ar trebui să îşi găsească rezolvarea. Se vor tranşa în 2016 câteva dintre cele mai dificile dosare care împart lumea în tabere şi bisericuţe. Şi e greu de anticipat cu ce efecte.

Poate cel mai important pariu al anului 2016 are drept miză Uniunea Europeană. Reuniţi la masa rotundă a negocierilor ca la o masă de pocher, cei 28 de lideri au blufat, au jucat la cacealma, au mizat pe totul sau nimic, au zis „pas”, au încercat toate stratagemele în 2015, de când criza refugiaţilor a devenit o criză internă a Uniunii Europene şi o profundă criză de încredere între statele membre. De Europa se leagă câteva dintre cele mai importante provocări ale lui 2016. Europa are de cernut aproape două milioane de migranţi. Unii dintre ei vor fi acceptaţi şi trebuie integraţi. Alţii, trimişi de unde au venit. Europa are de luat decizii care să o facă mai puţin vulnerabilă în faţa ameninţărilor teroriste. Are de luat decizii prin care să îşi menţină principiile de bază, printre care cel al liberei circulaţii, fără de care proiectul Uniunii ar mai exista doar pe hârtie. De altfel, supravieţuirea Uniunii Europene s-ar putea juca în 2016.

Premisele nu sunt favorabile. Pe graniţele până de curând deschise dintre unele ţări membre s-au ridicat garduri de sârmă ghimpată. Ungaria, Slovenia, Slovacia, Austria, Bulgaria au decis să se apere astfel de fluxul de migranţi. Polonia, Ungaria sau Cehia ameninţă că vor da în judecată Comisia Europeană pentru că le impune câţi migranţi să accepte. Austria şi Germania ameninţă că ţările care refuză cotele de migranţi vor fi pedepsite. Se vorbeşte despre sancţiuni care ar merge până la sistarea fondurilor europene. Marea Britanie va organiza, poate chiar în 2016, un referendum privind eventuala ieşire din Uniune. Deja celebrul „Brexit” are parte de susţinerea a jumătate dintre britanici.

Lista compromisurilor pe care le poate face Bruxelles-ul

Prin urmare provocările Europei ţin în 2016, mai mult ca oricând, de unitate, de securitate în faţa ameninţărilor teroriste şi de găsire a unei soluţii pentru a stopa valul de migranţi. Pentru asta, Bruxelles-ul ar face orice. Inclusiv să ofere Turciei sprijin financiar şi perspectiva aderării europene.

Anihilarea grupării teroriste Statul Islamic va fi o provocare globală. Aducerea la un numitor comun a actualelor coaliţii fragmentate, a strategiilor şi agendelor diferite e magia de care e nevoie în 2016. Fiefurile celei mai temute grupări teroriste din lume sunt acum ţinta bombardamentelor unor state Siria şi Irak lansează rachete Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, dar şi Arabia Saudită, Iranul, Rusia, Israelul sau Iordania. Nimicirea grupării Statul Islamic a „detronat” de pe agendă eliminarea regimului de la Damasc, unde Bashar al-Assad supravieţuieşte unui război civil care în 2016 împlineşte cinci ani. Un pas important către o strategie comună contra ISIS şi, mai ales, către pacea în Siria s-a făcut săptămâna trecută. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimidintre care unele s-ar bombarda reciproc. În tate o rezoluţie care prevede lansarea procesului de pace în Siria, în ianuarie, printr-un armistiţiu şi prin negocieri ale Administraţiei Bashar al-Assad şi opoziţia moderată. Aşadar, o soluţie politică în Siria şi bătălia cu Statul Islamic reprezintă dubla provocare.

Strategia va depinde şi de noul lider al lumii libere. Care va fi ales în 2016

Spre finalul anului însă, toate privirile vor fi asupra Americii. Lumea liberă va avea, din noiembrie 2016, un nou lider. Au loc alegeri prezidenţiale cu o miză uriaşă şi necunoscute cât cuprinde. Alegerile interne din partidele politice vor stabili candidatul pe care fiecare dintre ele îl va trimite în cursa pentru preşedinţie. În tabăra Partidului Democrat, lupta pentru nominalizare se duce între Hillary Clinton, Martin O’Malley şi Bernie Sanders. În Partidul Republican, cel mai bine cotat este controversatul magnat Donald Trump. Îl urmează în sondaje Ben Carson. Vor bifa americanii o nouă premieră, după primul preşedinte de culoare, şi vor instala o femeie în Biroul Oval? Vor intra Casa Albă şi, implicit, politica mondială, pe mâinile bufonului actualei curse electorale? Sau victoria îi va reveni unui outsider cu finish de excepţie?


În ce fel s-a scris istoria în 365 de zile abia trecute

Anul trecut a început cu un atac terorist şocant comis la Paris. Bărbaţi înarmaţi au deschis focul în redacţia săptămânalului Charlie Hebdo şi au ucis 12 oameni. A fost primul atac dintr-o serie care a însângerat şi îndoliat Franţa. În iunie, la Saint Quentin Fallavier, lângă Lyon, un bărbat a fost decapitat. În august, un bărbat înarmat a încercat să deschidă focul într-un tren de pe ruta Amsterdam-Paris. Iar în data de 13 noiembrie iadul s-a dezlănţuit la Paris, unde atacuri sinucigaşe marca ISIS au ucis 130 de oameni.

Una dintre cele mai şocante tragedii aeriene din toate timpurile a avut loc în data de 24 martie 2015. Un avion al companiei aeriene low-cost Germanwings care zbura pe ruta Barcelona - Dusseldorf s-a prăbuşit în Alpii Francezi. Toţi cei 144 de pasageri şi şapte membri ai echipajului au murit. Din anchetă a reieşit că vinovat pentru această tragedie a fost copilotul aeronavei. Andreas Lubitz s-a încuiat în cabină şi a provocat cu bună ştiinţă prăbuşirea aeronavei. Bărbatul avea probleme psihice.

Din 2015 nu au lipsit catastrofele naturale. Un devastator cutremur de 7,8 pe Richter a lovit Nepalul în data de 25 aprilie. Aproape 9.000 de oameni au murit în Nepal şi în ţările învecinate care au fost, şi ele, afectate de unda de şoc. Un milion şi jumătate de persoane au avut nevoie de intervenţie umanitară de urgenţă. Iar Nepalul e încă departe de a-şi fi revenit. Pagubele provocate de seism se ridică la valoarea de cinci miliarde de dolari, adică aproape 20% din PIB-ul ţării.

Într-un an marcat de tragedii şi conflicte, veştile bune au venit dintr-o galaxie foarte, foarte îndepărtată. La finalul lui 2015, fanii peliculei Războiul Stelelor s-au bucurat de reînnodarea firului epic al celei mai populare serii cinematografice din toate timpurile. Primul episod al noii trilogii a avut premiera săptămâna trecută şi deja a spulberă recorduri de încasări. Numai în primul weekend a totalizat 238 de milioane de dolari în America, depăşind cu 30 de milioane performanţa financiară a filmului „Jurassic World”.

Evenimentele anului care începe

- În noiembrie au loc alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Va fi al 58-lea scrutin pentru desemnarea ocupantului Biroului Oval. Maratonul votului începe în februarie şi se încheie în data de 8 noiembrie cu „marea finală”.

- Jocurile Olimpice de vară iau startul la Rio de Janeiro. Peste 10.000 de sportivi din 206 Comitete Olimpice se vor întrece la 28 de discipline sportive. Va fi prima Olimpiadă care are loc în America de Sud.

- China începe în 2016 lucrările la cel mai recent megaproiect - un tunel subacvatic de 122 de kilometri. Va fi mai lung decât suma celor mai ample astfel de construcţii deja existente. Tunelul va uni, pe sub Marea Galbenă, oraşele Dalan şi Yantai şi va fi gata în 2020.

- Referendumul în care britanicii vor decide dacă rămân în UE este unul dintre eveni-mentele încă neconfirmate ale anului. David Cameron spunea iniţial că scrutinul ar avea loc în 2017. Săptămâna trecută nu a exclus un vot în 2016.

- Rusia, în schimb, pregăteşte o premieră în spaţiu. Grupul Energiya lansează primul hotel spaţial, în parteneriat cu firma americană Orbital Technologies. Hotelul de pe orbită poate găzdui până la şapte persoane. Spaţiul e mic, dar priveliştea face toţi banii. Momentul, unic, este așteptat cu sufletul la gură de lumea întreagă.

Pariul misiunilor îndeplinite

Ştirile pozitive au pierdut startul încă din primele zile ale lui 2015, iar decalajul s-a tot mărit pe parcursul anului. Au fost însă câteva pariuri sau lupte câştigate care au fost mici guri de oxigen pentru optimişti. Asta ar fi vestea bună. Vestea proastă e că unele dintre aceste lupte sunt câştigate doar pe hârtie.
Anul 2015 a marcat o înţelegere istorică între marile puteri şi Iran, ţara despre care se profila drept declanşatorul următorului conflict mondial. În iulie, marile puteri şi regimul de la Teheran au semnat un acord care limitează programul nuclear iranian, eliminând una dintre marile ameninţări ale acestor ani.
Tot pe hârtie este, deocamdată, un alt pariu câştigat în 2015. Lideri din 195 de state au semnat la Paris un acord cu privire la limitarea încălzirii globale la cel mult 2 grade Celsius prin raport la epoca preindustrială. Peste Atlantic, o strângere de mână istorică a pus faţă în faţă doi vechi inamici: Statele Unite şi Cuba. Cele două ţări au pus capăt ostilităţii şi şi-au redeschis, la propriu, ambasadele, după 54 de ani.

Pariurile anului au fost însă câştigate de NASA. Agenţia Spaţială Americană încheie 2015 cu o serie de succese importante. Dintre ele, două au atras cel mai mult atenţia: experţii NASA au anunţat că pe Marte se află apă în stare lichidă, iar sonda spaţială Dawn a intrat pe orbita lui Ceres şi a devenit prima care vizitează o planetă pitică.

Bătăliile pierdute. Cine sunt marii perdanţi

Sportul şi industria auto au fost, în 2015, scenele unor scandaluri-monstru, fără precedent. Arestări şi reţineri au implicat oficiali de rang înalt din cadrul FIFA, deveniţi suspecţi în cazuri de fraudă şi luare de mită. Mită, fraudă şi dopaj sunt cuvintele-cheie şi în scandalul care a cuprins lumea atletismului. Bile negre s-au contabilizat însă şi pe alte fronturi.

Cele mai importante eşecuri ale anului pornesc de la criza migranţilor. O formulare care şi-a făcut intrarea în aprilie, când 1.200 de oameni au murit în Marea Mediterană, în încercarea de a ajunge din nordul Africii în Europa, la bordul a cinci ambarcaţiuni supraaglomerate care au naufragiat. În câteva luni, Grecia a înlocuit Italia în postura de ţară-ţintă pentru cei care încearcă să ajungă ilegal în Europa. Autorităţile elene nu au putut gestiona valul de migranţi, care au început un tranzit la pas prin sudul Europei spre ţări bogate precum Germania sau Suedia. Europenii au ratat ocazia de a vorbi pe o singură voce şi de a opri rapid fenomenul la sursă, lansându-se, în schimb, în sabotaje reciproce.

Corupţie, dopaj, poluare...

Lupta împotriva terorismului a înregistrat câteva eşecuri tragice odată cu atentatele din Tunisia, Franţa, Egipt sau Statele Unite. Iar acordul de pace semnat în februarie la Minsk, menit să pună capăt luptelor din Ucraina, nu s-a dovedit de efect, completând lista pariurilor pierdute ale lui 2015. Încrederea în industria auto a fost crunt lovită anul acesta, după ce a ieşit la iveală că firma germană Volkswagen a falsificat rezultatele testelor de poluare pentru 11 milioane de vehicule diesel. Este cel mai mare scandal din industria constructoare de maşini şi, pentru a-l rezolva, compania a pus deoparte 6,5 miliarde de euro. Iar pe frontul luptei pentru sport curat s-au înregistrat două înfrângeri de mare răsunet: scandalul de corupţie de la FIFA şi scandalul de dopaj din atletismul rusesc, care poate duce la excluderea atleţilor din această ţară de la Jocurile Olimpice de la Rio.