x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Grecia încă are nevoie de o reducere a datoriei

Grecia încă are nevoie de o reducere a datoriei

de Agerpres    |    30 Noi 2014   •   12:20

Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei (BoG), Yannis Stournaras, a cerut să se ajungă la un compromis între Atena şi reprezentanţii UE, BCE şi FMI, într-un interviu acordat, duminică, publicaţiei elene 'Kathimerini', insistând că zona euro ar trebui să ajute Grecia să obţină o nouă reducere a datoriei.

'Este în interesul ambelor părţi să se ajungă imediat la un compromis bazat pe realitatea actuală şi pe bun simţ', a afirmat oficialul elen. Autorităţile de la Atena aşteaptă răspunsul creditorilor internaţionali la măsurile de reformă propuse, astfel încât inspectorii UE, BCE şi FMI să revină în ţară pentru a finaliza raportul necesar acordării unei noi tranşe de împrumut.

Stournaras a reafirmat opinia Executivului elen că nu există nicio problemă privind deficitul bugetar pe 2015, arătând că, în trecut, reprezentanţii creditorilor internaţionali au calculat greşit deficitul Greciei. În schimb, a explicat guvernatorul BoG, autorităţile ar trebui să se concentreze pe întărirea colectării taxelor, accelerarea privatizărilor şi adoptarea unor măsuri de liberalizare a economiei.

Reprezentanţii UE, BCE şi FMI au estimat că Atena se va confrunta anul viitor cu un deficit bugetar de peste două miliarde de euro. Autorităţile elene susţin că nu există un astfel de deficit şi au trimis în Parlament, fără aprobarea inspectorilor internaţionali, un proiect de buget cu un deficit aproape zero.

De asemenea, Yannis Stournaras a afirmat că zona euro ar trebui să-şi menţină angajamentul anunţat la reuniunea Eurogrupului din 27 noiembrie 2012 de a atenua povara datoriei Greciei, după ce ţara reuşeşte să înregistreze excedent bugetar primar.

'Cred că în viitorul apropiat va trebui implementată o reducere suplimentară a datoriei, alături de măsurile necesare de ajustare fiscală, accelerarea privatizărilor şi adoptarea unor măsuri de liberalizare a economiei', a declarat oficialul elen.

Acesta a minimalizat temerile că băncile elene vor pierde accesul la finanţarea BCE dacă nu se va ajunge la un acord între Atena şi reprezentanţii UE, BCE şi FMI privind un nou program de asistenţă financiară sau o nouă linie de credit preventiv începând cu 1 ianuarie.

Joi, Grecia a avertizat că ar putea fi necesară extinderea cu câteva săptămâni a programului de asistenţă financiară cu partenerii din zona euro, după două zile de negocieri cu reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional, care s-au încheiat fără a se ajunge la un acord privind acordarea unei noi tranşe de împrumut.

În timp ce economia elenă revine pe creştere şi situaţia finanţelor publice se îmbunătăţeşte, Grecia speră să înlocuiască, până la sfârşitul anului, pachetul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro (300 miliarde de dolari), finanţat de UE, BCE şi FMI.

Totuşi, eşecul rezolvării diferenţelor dintre Atena şi creditorii internaţionali privind bugetul pe 2015 şi măsurile de austeritate şi de reformă vor face imposibilă finalizarea la timp a raportului necesar acordării unei noi tranşe de împrumut.

Pachetul de asistenţă financiară convenit de Grecia cu zona euro şi FMI a început în luna mai 2010 şi în cazul programului cu UE va expira la data de 31 decembrie 2014.

În prezent, autorităţile de la Atena vor să pună capăt asistenţei internaţionale în momentul în care încetează finanţarea de la UE chiar dacă, în conformitate cu calendarul actual, programul cu FMI va continua până în 2016.

×