x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Haga - Principalele date în procesul României contra Ucrainei

0
02 Sep 2008 - 00:00

Audierile din procesul României contra Ucrainei la CIJ pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră încep azi, la ora 10.00, cu pledoariile României.



Audierile din procesul României contra Ucrainei la CIJ pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră încep azi, la ora 10.00, cu pledoariile României.

Potrivit MAE, România este primul dintre cele două state părţi la diferend care îşi pledează cauza în faţa judecătorilor Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), în perioada 2-5 septembrie, deoarece este statul care a adus acest diferend în faţa CIJ. Ucraina urmează în a doua săptămână de audieri, în timp ce în a treia săptămână Curtea va audia ambele părţi (15-16 septembrie, România şi 18-19 septembrie, Ucraina), în cadrul unui al doilea tur de pledoarii, când vor fi precizate şi concluziile conţinând soluţia de delimitare cerută CIJ.


Definiţii
"Zona în dispută"/"Zona în delimitare" este suprafaţa asupra căreia cele două părţi au divergenţe şi a cărei apartenenţă trebuie stabilită de CIJ.

"Marea teritorială" este zona de apă care se poate întinde până la 12 mile marine (22,224 kilometri) de la linia de coastă. Atât România, cât şi Ucraina au fixat prin legislaţia lor internă marea teritorială la maximum 12 mile marine.

"Platoul continental" - Potrivit Convenţiei ONU din 1982 privind dreptul mării, platoul continental al unui stat este reprezentat de fundul mării - prelungirea naturală a teritoriului terestru al statului - şi subsolul acestuia, situate dincolo de limita exterioară a mării teritoriale a acestui stat, până la limita externă a marginii continentale (care este locul unde se termină platoul continental geografic) sau până la o distanţă de 200 mile marine de la coastele statului spre larg, atunci când limita exterioară a marginii continentale se află la o distanţă inferioară. În cazul Mării Negre, nu există o margine continentală, din punct de vedere geografic fiind în prezenţa unui platou continental geografic unic. Dimensiunile reduse ale Mării Negre nu permit ca statele riverane să aibă zone naţionale de platou continental extinse până la limita de 200 mile marine, fiind necesară delimitarea între zonele de platou continental care revin fiecărui stat riveran.

"Zona economică exclusivă" este zonă maritimă situată dincolo de limita exterioară a mării teritoriale care se poate extinde până la 200 de mile marine de la linia de la care se măsoară marea teritorială, spre larg. Dacă platoul continental se referă la fundul mării, zona economică exclusivă are în vedere suprafaţa şi coloana de apă. Ca şi în cazul platoului continental, dimensiunile reduse ale Mării Negre nu permit ca statele riverane să aibă zone naţionale de zonă economică exclusivă extinse până la limita de 200 mile marine, fiind necesară delimitarea între suprafeţele de zonă economică exclusivă care revin fiecărui stat riveran.

Având în vedere că platoul continental şi zona economică exclusivă se suprapun, în mod obişnuit statele care procedează la delimitarea acestor spaţii maritime solicită instanţelor internaţionale trasarea unei linii unice de delimitare.

Miza Procesului de la Haga
Diferendul dintre România şi Ucraina adus în faţa CIJ se referă exclusiv la stabilirea exactă a suprafeţei de platou continental şi de zonă economică exclusivă a României şi, respectiv, a Ucrainei, în partea de nord-vest a Mării Negre.

În mod concret, CIJ urmează să stabilească o linie unică de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale celor două părţi din partea de nord-vest a Mării Negre, prin indicarea coordonatelor geografice concrete ale punctelor care o formează, definite prin latitudine şi longitudine. Această linie va determina stabilirea exactă a suprafeţei de platou continental şi de zonă economică exclusivă a României şi, respectiv, a suprafeţei de platou continental şi de zonă economică exclusivă care aparţine Ucrainei.

Cele două părţi au divergenţe cu privire la traseul acestei linii, diferenţa dintre propunerea României cu privire la traseul liniei de delimitare şi, respectiv, propunerea Ucrainei determină o suprafaţă de peste 12.000 de kilometri pătraţi, asupra căreia părţile au pretenţii concurente. În această zonă se află resurse de hidrocarburi de anvergură medie, a căror exploatare este vizată de cele două state.
            
Insula Şerpilor - Fără miză în procesul de la Haga
Acordul conex din 1997, încheiat prin schimb de scrisori între miniştrii de Externe român şi ucrainean de la acea vreme ? Adrian Severin şi Ghenadi Udovenko - menţionează în paragraful al treilea că Insula Şerpilor aparţine Ucrainei, cu referire la Tratatul din 1961 privind regimul de frontieră dintre România şi URSS. De altfel, frontiera stabilită cu URSS a fost menţinută cu Ucraina după proclamarea independenţei acestui stat, la 16 iulie 1990, în baza principiului succesiunii statelor.

Modul în care fosta Uniune Sovietică a ajuns să deţină insula este considerat de istoricii români drept ilegal. Tratatul de pace de la Paris din 1947 lăsa insula României. Câteva luni mai târziu, la 4 februarie 1948, prim-ministrul român Petru Groza şi ministrul de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, au semnat la Moscova "Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între România şi URSS", care, cu toate că invoca Tratatul de pace din 1947, stabileşte că "Insula Şerpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în componenţa URSS".

Acest protocol nu a fost niciodată ratificat de către România. Totuşi, doar câteva luni mai târziu, la 23 mai 1948, reprezentanţii ministerelor de Externe român şi sovietic au semnat chiar pe Insula Şerpilor un proces-verbal de predare a insulei, documentul respectiv precizând că "Insula Şerpilor a fost înapoiată URSS de către Republica Populară România şi încadrată în teritoriul URSS", deşi aceasta nu aparţinuse niciodată Uniunii Sovietice.

Imediat după ocuparea Insulei Şerpilor, sovieticii au instalat aici o importantă bază militară de supraveghere şi sisteme radar care acopereau întreaga zonă a Balcanilor. Posesia sovietică asupra Insulei Şerpilor a fost confirmată prin Tratatul încheiat între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Uniunii Sovietice cu privire la regimul frontierei româno-sovietice, de colaborare şi asistenţă mutuală, semnat la Bucureşti la 27 februarie 1961.

Argumentele care justifică încheierea Tratatului de bază din 1997 şi a Acordului conex au fost, la momentul respectiv, numeroase şi puternice, pornind de la interesele pe care România le avea atunci în ceea ce priveşte primirea unei invitaţii de aderare la NATO şi până la necesitatea unor prevederi referitoare la protecţia minorităţii române din Ucraina sau a creării euroregiunilor transfrontaliere.

Potrivit Actului Final de la Helsinki, din 1975, la care România este parte, numai prin acordul părţilor - în cazul Insulei Şerpilor, România şi Ucraina - se poate face o cesiune teritorială de la un stat la altul, derogând de la principiul integrităţii teritoriale, pe care îl invocă şi Tratatul din 1997. Pe de altă parte, denunţarea Tratatului din 1997 şi a Acordului conex nu poate avea efectul revenirii Insulei Şerpilor în proprietatea României, deoarece graniţele statelor nu sunt afectate, conform legislaţiei internaţionale, de încetarea valabilităţii acordurilor care le-au fixat.

 Curtea de la Haga nu mai poate restitui insula României pentru că nu are temeiul juridic şi nici competenţa să o facă.
            
Regulile de delimitare a spaţiilor maritime utilizate de CIJ
Conform Statutului CIJ, care este parte a Cartei ONU, Curtea aplică pentru soluţionarea unui diferend în principal tratate internaţionale multilaterale şi bilaterale, la care se adaugă reguli cutumiare precum şi principii de drept şi foloseşte, ca mijloace ajutătoare de determinare a regulilor aplicabile, hotărâri ale instanţelor internaţionale şi lucrări de doctrină scrise de specialişti.

CIJ utilizează în general o metodă de tip matematic/geometric. Această metodă pleacă de la contextul geografic dat (obiectiv) al regiunii în care se face delimitarea. Se au în vedere configuraţia şi poziţia coastelor maritime ale celor două state, eventuala prezenţă a unor circumstanţe geografice aparte (de exemplu prezenţa unor insule, peninsule, delte, golfuri, dimensiunile mării sau bazinului de mare unde se face delimitarea), luându-se în considerare şi modul în care este stabilită frontiera de stat (terestră, fluvială, între apele teritoriale, dacă o astfel de frontieră este deja convenită) între cele două ţări.

Metoda CIJ, cunoscută sub denumirea de metoda "echidistanţă/mediană - circumstanţe speciale/relevante", presupune mai multe faze.

În primă fază, se identifică ţărmurile relevante şi, pe acestea, aşa-numitele "puncte relevante" de pe ţărmurile celor două state de la care începe construirea liniei de delimitare. Acestea sunt de regulă puncte care corespund unor trăsături geografice considerate ca determinante/definitorii pentru coastele respective (de exemplu, confluenţa unui fluviu sau râu care se scurge în mare cu marea, un promontoriu, peninsulă care marchează o modificare relevantă a direcţiei coastei).

În a doua fază, se trasează o aşa-numită "linie de echidistanţă" şi/sau o "linie mediană" cu caracter provizoriu, pe baza coordonatelor geografice ale punctelor relevante.

Termenul "linie de echidistanţă" se foloseşte în cazul în care coastele celor două state sunt, din punct de vedere geografic, în prelungire, iar cel de "linie mediană" atunci când coastele celor două state sunt, din punct de vedere geografic, una în faţa celeilalte (în opoziţie). În pofida diferenţei terminologice, modul de trasare al liniei de echidistanţă, respectiv al celei mediane este identic.

Modul de trasare a liniei echidistante provizorii este de tip geometric, această linie fiind construită din puncte care se află la egală distanţă de punctele alese de Curte ca fiind relevante pe coastele statelor între care are loc delimitarea.

În a treia fază, linia provizorie echidistantă/mediană este ajustată, dacă se consideră necesar, prin luarea în considerare a "circumstanţelor relevante/speciale" din zona de delimitare.

În ultima fază a delimitării, Curtea aplică aşa-numitul "test al caracterului echitabil al delimitării", care presupune verificarea soluţiei. El mai este numit şi "testulproporţionalităţii" şi constă în compararea a două fracţii matematice. Prima se obţine prin împărţirea suprafeţelor spaţiilor maritime alocate prin linia dedelimitare fiecăruia dintre cele două state parte la diferend. A doua se obţine prin împărţirea lungimii liniilor de bază ale coastelor relevante ale celor două state. Dacă diferenţa dintre rezultatele celor două fracţii nu este mare, atunci linia de delimitare rămâne neschimbată, fiind considerată echitabilă.

  • Sinteză realizată de Mediafax
Citeşte mai multe despre:   externe,   pană,   două,   romania,   stat,   româniei,   zonă,   mării,   mării negre,   linie,   ucraina,   economică,   insula,   continental,   state,   URSS,   serpilor,   ucrainei,   între,   delimitare,   exclusivă,   delimitarea

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Ministrul Educației crede în educația sexuală în școli

Ministrul Educației crede în educația sexuală în școli
După ce au fost lansate în dezbatere planurile cadru pentru învățământul liceal, au venit aproape 1.000 de propuneri de modificare pentru proiectul privind educația sexuală în școli. Ministrul Educației a...

Ministrul Educației a anunțat cum se va desfășura ziua de 8 Martie în școli

Ministrul Educației a anunțat cum se va desfășura ziua de 8 Martie în școli
Ziua de 8 Martie se va desfășura normal, la fel ca și cea de 1 Martie, a anunțat, luni seara, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Cîmpeanu a spus, la Digi 24, că ziua de 1 Martie s-a desfășurat normal în...

Teroare în liceele americane: Un elev, grav rănit, într-un incident armat provocat de un coleg

Teroare în liceele americane: Un elev, grav rănit, într-un incident armat provocat de un coleg
Un elev este în stare gravă în urma unui incident armat produs luni într-un liceu din statul american Arkansas, afirmă surse citate de presa americană. Incidentul armat a avut loc în Liceul "Watson Chapel...

405 elevi și 418 dascăli, cu COVID-19, în ultima săptămână

405 elevi și 418 dascăli, cu COVID-19, în ultima săptămână
Un număr de 405 elevi din școlile din România s-au infectat cu SARS-CoV-2 în ultimele șapte zile. Aproape 500 de clase și-au suspendat activitatea, informează, luni, MInisterul Educației. În perioada 23...

Ripostă la sancțiunile blocului comunitar: Rusia ameninţă Uniunea Europeană!

Ripostă la sancțiunile blocului comunitar: Rusia ameninţă Uniunea Europeană!
Administraţia Vladimir Putin a avertizat, luni după-amiază, că va riposta la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană din cauza condamnării la închisoare a liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi. "Sigur...

Incendiu puternic la o societate care fabrică produse din țiței. Flăcările, stinse după trei ore

Incendiu puternic la o societate care fabrică produse din țiței. Flăcările, stinse după trei ore
UPDATE 2: Incendiul izbucnit luni seara la fabrica de prelucrare a țițeiului din Prahova, în urma căruia două persoane au suferit arsuri extrem de grave pe 70% din corp, a fost stins după aproape...

Tragedie la Onești. Doi muncitori au fost luați ostatici și au fost uciși de un bărbat

Tragedie la Onești. Doi muncitori au fost luați ostatici și au fost uciși de un bărbat
Un bărbat de 68 de ani din Oneşti a sechestrat, luni, într-o locuinţă, doi bărbaţi care efectuau lucrări la un imobil. Poliţiştii au intrat peste individul care apucase să rănească cu cuţitul unul...

UPDATE Accident cumplit în Capitală. Două fetițe au fost spulberate de pe trotuar. Șoferița beată la volan. A fost reținută

UPDATE Accident cumplit în Capitală. Două fetițe au fost spulberate de pe trotuar. Șoferița beată la volan. A fost reținută
UPDATE Femeia de la volanul mașinii care a lovit un stâlp, apoi a fost proiectată în gardul unui imobil unde a omorât două fete, în Sectorul 2. a fost reținută. E acuzată de ucidere din culpă și conducer...

LIVE VIDEO. Plenul reunit al Parlamentului dezbate bugetul de stat pe 2021. Cîțu: PSD să ia un pix și o foaie și să ia notițe, cei care știu să scrie

LIVE VIDEO. Plenul reunit al Parlamentului dezbate bugetul de stat pe 2021. Cîțu: PSD să ia un pix și o foaie și să ia notițe, cei care știu să scrie
Video Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2021 au intrat în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului, iar marți vor primi votul final. Ședința este condusă de...

FOTO. Daniel Băluță și Nicușor Dan, la inaugurarea grădiniței nr. 30 din Sectorul 4

FOTO. Daniel Băluță și Nicușor Dan, la inaugurarea grădiniței nr. 30 din Sectorul 4
Galerie Foto Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a participat, luni, la invitația primarului Daniel Băluță, la inaugurarea grădiniței nr. 30 din Sectorul 4, care a fost reabilitată. Pentru realizare...

Nicolas Sarkozy, condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție și trafic de influență

Nicolas Sarkozy, condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție și trafic de influență
Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție și trafic de influență. Nicuolas Sarkozy urmează să execute doar un an din condamnarea de trei ani, d...

Nicușor Dan: E fals că nu se mai construi deloc în București. Se poate construi în continuare, dar pe baza Planului Urbanistic General

Nicușor Dan: E fals că nu se mai construi deloc în București. Se poate construi în continuare, dar pe baza Planului Urbanistic General
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a precizat că nu se opresc construcțiile în derulare și nici nu se sistează construcțiile deja aprobate. În plus, acesta a mai spus că sunt false afirmațiile...

Nicușor Dan: Investițiile în școlile din Capitală vor fi realizate de primăriile de sector

Nicușor Dan: Investițiile în școlile din Capitală vor fi realizate de primăriile de sector
Investiţiile în şcoli începute de municipalitate vor fi preluate de primăriile de sector sau de Compania Naţională de Investiţii (CNI), deoarece în bugetul pe 2021 al Capitalei nu vor exista bani pentru ace...

UPDATE. Percheziții la Opera Națională Română din Iași pentru delapidare. Beatrice Rancea audiată

UPDATE. Percheziții la Opera Națională Română din Iași pentru delapidare. Beatrice Rancea audiată
Managerul Operei Naţionale Române din Iaşi, Beatrce Rancea, a fost reținută de anchetatori și dusă pentru audieri la sediul DIICOT Iași. Ancheta vizează un prejudiciu de 5 milioane de lei. În acest dosar mai su...

„Efectul Mogoșoaia” revine la ICR: programul de burse pentru traducători ai literaturii române, o prioritate în 2021

„Efectul Mogoșoaia” revine la ICR: programul de burse pentru traducători ai literaturii române, o prioritate în 2021
La nouă ani de la întrerupere, experimentul traductologic al Institutului Cultural Român, coordonat de scriitorul și traducătorul Florin Bican la Palatele Mogoșoaia, este din nou în planul de programe al ICR și,...
Serviciul de email marketing furnizat de