Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Imediat după incident, s-a vorbit despre un atac cibernetic, mai precis despre un software care să încălzească până la explozie bateriile dispozitivelor. Ideea a fost repede abandonată în favoarea teoriei sabotajului, care acum are și confirmări „pe surse”. Conform acestora, înainte ca pagerele să ajungă în posesia Hezbollah, Mossadul a plasat în fiecare aparat 20 de grame de explozibil.
Taiwan, Budapesta, Beirut
Conform BBC, pagerele sunt marca Gold Apollo, aparținând unei firme taiwaneze. Compania a anunțat, însă, că nu are nicio implicare în atacul de marți, arătând că aparatele au fost produse de o firmă din Ungaria, căreia i-a acordat în urmă cu trei ani dreptul de fabricație și de utilizare a logo-ului.
Hsu Ching-Kuang, fondator al Gold Apollo, a declarat că firma sa a încheiat în acest sens un contract cu societatea maghiară BAC, precizând că transferul de bani dinspre partea ungară a fost „foarte straniu”. Fără a da detalii, el a spus că au existat probleme cu plățile, care au fost făcute prin Orientul Mijlociu.
Din investigațiile BBC, firma maghiară BAC a fost înființată abia în 2022. Ea are sediul într-o clădire din suburbiile Budapestei, care găzduiește alte 13 firme. Pe site-ul său, compania anunță că își extinde afacerile în Asia și că are ca obiectiv „dezvoltarea cooperării tehnologice internaționale între țări pentru vânzarea de produse de telecomunicații”. Jurnaliștii britanici spun că au încercat să contacteze telefonic compania, însă apelurile au rămas fără răspuns.
Guvernul Taiwanului a anunțat că firma locală de pagere nu a avut exporturi în Liban.
Citând surse din serviciile de securitate libaneze, agenția Reuters a transmis că lotul de pagere care au explodat marți intrase în Liban de câteva luni.
Miliția libaneză n-a citit „Cibersecuritatea pentru tonți”
Tot conform surselor Reuters, Hezbollahul a început să bănuiască anul trecut că Israelul urmărește telefoanele membrilor săi. De aceea în februarie anul acesta, organizația a interzis luptătorilor săi să aibă telefoane asupra lor, în timpul operațiunilor.
De asemenea, liderii politici Hezbollah nu mai veneau cu telefoanele la reuniuni, afirmând că acestea sunt mai periculoase decât spionii israelieni.
De altfel, într-un discurs televizat, Hassan Nasrallah, conducătorul Hezbollah, a cerut militanților din gruparea sa să-și țină telefoanele îngropate sau închise într-o cutie de oțel.
Așa s-a făcut trecerea de la telefoane la pagere. Analiștii spun că schimbarea a fost făcut cu mult prea mult tam-tam public.
„Hezbollah a transmis întregii lumi că trece de la telefoane mobile la pagere. Pur și simplu, a spus adversarului și oricăror alți adversari, din care Hezbollah are mulți, ce fel de tehnologie caută să achiziționeze”, a comentat Joseph Steinberg, autor al cărții „Cibersecuritatea pentru tonți”.
Surse israeliene și americane au afirmat că exploziile au fost declanșate mai devreme decât era planificat, de teamă că Hezbollah poate descoperi planul. Oficial, însă, Israelul nu a dat niciun comunicat în legătură cu acest atac.
Coșmar în spitale: mâini amputate, ochi scoși
12 morți, dintre care doi copii - o fată de 8 ani și un băiat de 11, și aproape 3.000 de răniți este bilanțul exploziilor, comunicat ieri de ministrul libanez al Sănătății, Firass Abiad. El a precizat că printre cei uciși se numără și cadre medicale. 2.700 de răniți erau ieri încă în spital.
Majoritatea au răni la față și la mâini. Au fost necesare amputații de degete sau chiar de mâini.
Profesorul Elias Warrak, medic oftalmolog la Mount Lebanon University Hospital din Beirut, le-a declarat reporterilor BBC că după-amiaza de marți a fost „un coșmar”. El a spus că, într-o singură zi, a fost nevoit să extirpe mai mulți ochi decât în întreaga sa carieră de 25 de ani. „A fost foarte greu. Cei mai mulți dintre pacienți erau bărbați tineri de 20 de ani și în unele cazuri a trebuit să extirp ambii ochi”. Profesorul a povestit că a operat până la 4 dimineața, iar după trei ore, miercuri, s-a întors în sala de operații, pentru că era o mare de pacienți care îl așteptau.
Printre răniți se află însuși ambasadorul Iranului în Liban. Soția sa a anunțat că ambasadorul a fost rănit ușor, se află în spital, dar este într-o stare bună.
„Au fost scene de haos în oraș, pentru că oamenii nu înțelegeau ce se întâmplă”, a povestit fosta jurnalistă BBC Kim Ghattas, aflată marți la Beirut. „Întâi am crezut că a fost o explozie mare în sudul Beirutului, abia apoi ne-am dat seama că au fost simultan mai multe explozii, peste tot. Au urmat ore în care s-a auzit doar urletul sirenelor. Forțele interne de securitate au cerut populației să nu iasă pe stradă, pentru că traficul este infernal”.
Erdogan, trist
Rusia a deplâns, ieri, atacul asupra „Libanului prietenos”. Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a afirmat că incidentul „reprezintă o provocare serioasă la adresa dreptului internațional”. Ea a adăugat că „organizatorii acestui atac au căutat intenționat să aprindă o confruntare armată la scară largă, urmărind să provoace un mare război în Orientul Mijlociu”.
Potrivit agenției de știri turce Anadolu, președintele Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat tristețea sa în urma atacului de marți, într-o convorbire telefonică cu premierul libanez Najib Mikati.
BBC îl citează și pe vicepremierul Irlandei, Michael Martin, care consideră exploziile o încălcare a Convenției de la Geneva. „Aceasta este o nouă formă de război. Cred că trebuie să fim extrem de îngrijorați, iar comunitatea internațională trebuie să reflecteze asupra naturii atacului”, a spus el, în fața jurnaliștilor, la Dublin.
Israelul a obținut o victorie tactică și a umilit Hezbollahul, care este cea mai puternică miliție și mișcare politică libaneză, spun analiștii BBC, însă asta nu îl va apropia de obiectivul său strategic, acela de a permite întoarcerea acasă a celor 60.000 de israelieni strămutați de aproape un an - adaugă comentatorii britanici.
La o zi după atacul Hamas asupra Israelului, pe 8 octombrie 2023 Hezbollah a deschis focul asupra armatei israeliene. Aceasta a ripostat cu lovituri aeriene, de tanc și artilerie îndreptate împotriva pozițiile milițiilor libaneze.
De atunci, în confruntări au fost uciși 452 de militanți libanezi și 137 de civili, iar de partea israeliană - 25 de civili și 21 de militari. Din localitățile de pe ambele părți ale graniței au fost dislocați 200.000 de oameni.
În ciuda loviturilor, cele două tabere s-au abținut să se lanseze într-un război pe scară largă, spun observatorii.
Conform surselor BBC, câteva pagere ale Hezbollah nu au explodat, fiind acum examinate
