Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sute de persoane au fost arestate, într-o acțiune în forță a trupelor speciale de intervenție, care au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestele masive de pe străzile metropolei semiautonome Hong Kong. Manifestanții demonstrează contra unor proiecte de lege impuse de China, care vrea să instaureze o lege de securitate națională ce ar atenta direct la libertățile cetățenilor din prosperul centru financiar internațional.
Într-un moment în care regimul comunist de la Beijing este acuzat din toate direcțiile de răspândirea globală a pandemiei de coronavirus, China este lovită de un nou val de critici internaționale, în urma încercărilor sale de a impune executivului-marionetă din Hong Kong două proiecte de lege extrem de controversate, considerate un atac grosolan la adresa libertăților civile de care se mai bucură încă locuitorii regiunii semiautonome.
Atât în centrul financiar, cât și în alte cartiere ale metropolei, poliția a intervenit în forță pentru a dispersa miile de protestatari furioși pe guvernul de la Beijing, care, în opinia lor, dorește să le reprime brutal libertatea de exprimare și, în același timp, să pună bazele unei agenții chineze de informații și securitate chiar pe teritoriul Hong Kong-ului.
Manifestanții, de toate vârstele, demonstrează contra proiectelor legislative referitoare la imnul național al Chinei, precum și la introducerea unei legi a securității naționale. În urma protestelor de marți, poliția a arestat 300 de persoane pentru organizarea de adunări neautorizate, precum și pentru posesia de „armament ofensiv”, inclusiv de „cocktail-uri Molotov”, a relatat Reuters.
Proiecte-capcană
Dacă devine lege, primul proiect contestat îi poate trimite după gratii, până la trei ani, pe cei care „folosesc impropriu” sau care „jignesc” imnul național al Chinei, „Marșul Voluntarilor”. Cel mai probabil însă, eventualii calomniatori ar putea primi o amendă de până la 6.499 de dolari, scrie BBC. De asemenea, elevii ar urma să fie obligați să învețe imnul și istoria sa. Cum Hong Kong nu are propriul imn, cel al Chinei este folosit, câteodată, la evenimente precum meciurile de fotbal. În calificările pentru Cupa Mondială FIFA 2022, imnul a fost huiduit intens.
Citește pe Antena3.ro
Protestatarii se tem însă că, de acum înainte, vor fi obligați să folosească acest imn. Proiectul ar urma să devină lege luna viitoare. Cel de-al doilea proiect, cel privind introducerea securității naționale, are scopul de a interzice „secesiunea”, „subminarea” și „terorismul” în Hong Kong, termeni folosiți frecvent, atât de executivul pro-chinez al metropolei, cât și de regimul de la Beijing chiar la adresa manifestanților pro-democrație. De altfel, protestele la adresa Chinei au început în forță încă de anul trecut, când a fost contestat un proiect de lege care ar fi permis „infractorilor suspecți” să fie extrădați în China.
Fosta colonie britanică este guvernată după principiul „o țară, două sisteme”, care îi permite să își mențină statutul de centru financiar independent și libertăți mult mai mari decât în restul Chinei, inclusiv dreptul la liberă exprimare și asociere, precum și independența juridică. Anul trecut, Hong Kong a trecut prin cea mai gravă criză din istoria sa recentă, marcată de ample manifestări contra guvernului local pro-Beijing, dar şi de confruntări violente între demonstranţi radicali, forțele de poliție și contra-manifestanți.
Protestele au avut loc după ani întregi de nemulțumiri legate de modul în care China erodează, puțin câte puțin, statutul special acordat metropolei până în 2047. Până acum, de teama de a nu-i alunga pe investitorii centrului financiar internațional, China a acționat cu prudență și nu a intervenit direct în conflict.
SUA și UE și-au exprimat la unison îngrijorarea față de proiectele legislative ale Chinei. Mai mult, Trump a promis Beijing-ului un răspuns dur în această chestiune.
