Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aflat în mijlocul unui război comercial devastator cu Statele Unite, președintele chinez, Xi Jinping, se confruntă acum cu o nouă criză de proporții, în Hong Kong, teritoriul care se bucură de un statut special până în 2047, după ce a revenit Chinei în 1997. Fosta colonie britanică este guvernată după principiul „o țară două sisteme”, care îi permite să își mențină statutul de centru financiar independent și libertăți mult mai mari decât în restul Chinei, inclusiv dreptul la liberă exprimare și asociere.
Liderul de la Beijing se află în fața unui test major, după ce protestatari violenți au luat cu asalt, luni, parlamentul metropolei semi-autonome, vandalizând clădirea și scriind pe pereții acesteia „Hong Kong nu este China!”. Demonstranții „au provocat fățiș” sistemul sub care este guvernată regiunea administrativă specială, au tunat ieri oficialii chinezi, la doar câteva ore după ce forțele speciale locale de poliție au reușit să-i împrăștie cu gaze lacrimogene pe sutele de manifestanți care ocupaseră, timp de câteva ore, sediul parlamentului. Guvernul central de la Beijing a condamnat ferm evenimentele şi a declarat că sprijină ancheta autorităţilor locale, pro-chineze, în stabilirea responsabilităţilor „autorilor violenţelor”. De la izbucnirea protestelor din ultimele săptămâni, care au adunat milioane de oameni pe străzile metropolei semi-autonome, Beijingul a acționat extrem de prudent, neintervenind direct și mărginindu-se să arunce vina pentru întreaga situație pe „forțele străine”. Ocupare clădirii parlamentului de către protestatari, fie și numai pentru câteva ore, pare să fii adus însă răbdarea Chinei la limită, după aparenta neutralitate arborată până acum. Protestele izbucniseră la începutul lunii iunie, fiind provocate de un controversat proiect de lege în privința extrădărilor, care ar fi permis Chinei să trimită în tribunalele sale politizate numeroși disidenți, activiști și alți adversari politici din Hong Kong ai autorităților de la Beijing. Sub presiunea celor mai mari proteste din Hong Kong după 1997, anul când fosta colonie britanică a revenit sub autoritatea Chinei, șefa administrației metropolei, Carrie Lam, considerată „Doamna de Fier” a centrului financiar asiatic și o apropiată a Beijingului, a renunțat la inițiativa sa. A fost însă prea târziu. Demonstranții vor acum și înlăturarea liderei metropolei, pe care o acuză că execută ordinele primite direct de la Beijing.
Provocare pentru Xi
Demonstrațiile au loc după ani întregi de nemulțumiri legate de modul în care China erodează, puțin câte puțin, statutul special acordat metropolei până în 2047, inclusiv libertatea de exprimare și independența juridică. De cealaltă parte, președintele Xi pare să aibă opțiuni limitate de acțiune în Hong Kong, deoarece o intervenție directă riscă să-i alunge definitiv pe investitorii centrului financiar internațional. „Chinezii trebuie să mențină Hong Kong atractiv pentru companiile străine și multinaționale. Din acest motiv, ei nu exagerează” cu implicarea lor, a declarat pentru AFP un expert de la Universitatea Baptistă din Hong Kong. Deocamdată, potrivit Reuters, aparatul de cenzură din China se străduie din greu să șteargă sau să blocheze știrile despre protestele din Hong Kong.
„Protestele sunt o provocare directă la adresa lui Xi Jinping, a executivului din Hong Kong și a guvernului central”.
Hua Po, analist politic din Beijing
Citește pe Antena3.ro
