ÎNTREAGA PLANETĂ, CU OCHII PE BARACK OBAMA / Bun venit, domnule preşedinte!

Primul preşedinte afroamerican al SUA a preluat ieri mandatul, în uralele a două milioane de oameni şi în văzul întregii planete. Cea mai scumpă şi mediatizată ceremonie de învestitură a dat startul unui mandat de patru ani pe care americanii îl privesc cu un optimism fără precedent. În ciuda "vocilor raţiunii", care atrag atenţia că Obama nu are o baghetă magică pentru a rezolva problemele lumii, oamenii văd în el un simbol al unor vremuri noi şi mult mai bune. De ieri, la ora locală 12:00, Barack Obama este preşedintele Americii.

Washingtonul a fost trezit ieri din adormire - la câteva ore după ce oraşul a încheiat festivităţile organizate în memoria liderului de culoare Martin Luther King (asasinat în '68), pe străzile urbei, pe magazine, blocuri, în parcuri şi în aer au apărut primele semne ale viitorului, un viitor la care au visat cu ochii deschişi susţinătorii lui Obama.

Aproximativ două milioane de oameni s-au adunat în oraşul devenit peste noapte o fortăreaţă apărată cu străşnicie de 13.000 de agenţi. Pe acoperişuri, lunetiştii şi-au ocupat locurile cu mult înaintea ceremoniei. Poliţia a blocat, încă de luni seara, arterele din apropierea Casei Albe şi ieri-dimineaţă a închis toate podurile care traversează Fluviul Potomac. Un perimetru de trei kilometri a fost în întregime securizat cu bariere în jurul vastei esplanade Mall din faţa Capitoliului. Zonele de acces pentru public şi presă au fost amenajate special pentru ca toţi cei care doreau să se apropie de preşedinte să fie percheziţionaţi.

Ieri spre după-amiază, cu câteva ore înaintea ceremoniei de depunere a jurământului de către preşedintele ales, Barack Obama, mii de americani s-au adunat în faţa Capitoliului, locul care odinioară servea ca târg de sclavi, locul de unde Martin Luther King a susţinut în 1963 celebrul discurs intitulat "I have a dream" ("Am un vis", n.r.), privind egalitatea rasială. Un an mai târziu, tot el prezicea, într-un interviu acordat BBC, că SUA vor avea un preşedinte de culoare după 40 de ani.

BIBLIA LUI LINCOLN
Mulţimea a aşteptat cu răbdare momentul în care al 44-lea preşedinte al Statelor Unite a depus jurământul ieri la prânz, în faţa Capitoliului, sediul Congresului american. "Eu, Barack Hussein Obama, jur solemn că voi fi în funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii cu credinţă şi voi avea grijă, pe măsura abilităţilor mele, şi voi apăra Constituţia Statelor Unite ale Americii. Aşa să ne ajute Dumnezeu!", a spus Obama, cu mâna pe Biblia pe care o ţinea soţia sa, Michelle. Cu mâna pe aceeaşi Sfântă Scriptură pe care a folosit-o şi Abraham Lincoln în momentul învestirii sale.

"NOI, POPORUL..."
Mulţimea adunată pe Bulevardul Pennsylvania l-a aclamat pe preşedintele Obama. Toţi pe o singură voce. Bucuria şi satisfacţia se citea pe feţele oamenilor. Euforia a continuat până când noul lider de la Casa Albă a ţinut primul discurs ca şef al statului: "Dragi concetăţeni, mă aflu aici în faţa dumneavoastră copleşit de sarcina care-mi revine, recunoscător pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o, conştient de sacrificiile strămoşilor noştri. (...) Până acum, 44 de americani au depus jurământul de preşedinte. Cuvintele au fost rostite în vremuri de prosperitate şi în vremuri de pace. Totuşi, adesea jurământul este spus în vremuri înnorate, cu furtuni violente. În aceste momente, America a mers înainte nu doar datorită îndemânării sau viziunii celor aflaţi în poziţii înalte, ci pentru că Noi, Poporul, am rămas credincioşi idealurilor înaintaşilor noştri şi documentelor de întemeiere a ţării. Aşa s-a întâmplat. Aşa trebuie să se întâmple şi cu această generaţie de americani. Toată lumea a înţeles bine că suntem în mijlocul unei crize. Ţara noastră se află în război împotriva unei reţele vaste de violenţă şi ură. Economia noastră este grav slăbită, ca urmare a lăcomiei şi iresponsabilităţii unora, dar şi a eşecului nostru colectiv de a face alegeri grele şi de a pregăti naţiunea pentru o nouă eră".

Cu aceste gânduri şi-a început Obama primul său discurs de la învestire. Vorbele au continuat să curgă liber şi dezinvolt. Şi-a învăţat speech-ul. A încercat să-i responsabilizeze pe americani, vorbindu-le despre scăderea încrederii în ţară. Le-a promis că America va trece cu bine peste toate provocările la care este supusă. Le-a dat sentimentul de încredere şi de răsplată: "Astăzi, suntem împreună pentru că am ales speranţa în locul fricii, unitatea în locul conflictului şi dezacordului. Astăzi, proclamăm sfârşitul nemulţumirilor meschine şi al promisiunilor false, al reproşurilor şi al dogmelor depăşite, care au sufocat prea mult timp politica noastră". I-a motivat să meargă mai departe împreună pentru că "Suntem o naţiune tânără, dar, aşa cum spune Scriptura, a sosit vremea să lăsăm deoparte copilăriile".

Le-a vorbit despre măreţia Statelor Unite, măreţie care "nu este un dat", ci o victorie care trebuie câştigată. O victorie datorată în primul rând strămoşilor: "Pentru ei, America era mai mare decât suma ambiţiilor noastre individuale, mai mare decât diferenţele de naştere, avere sau apartenenţă la un grup. Aceasta este călătoria pe care o continuăm astăzi. Rămânem cea mai prosperă, cea mai puternică naţiune de pe Pământ. (...) începând de astăzi, trebuie să ne ridicăm de jos, să ne curăţăm de praf şi să reîncepem să reclădim America".

Le-a promis retragerea trupelor din Irak şi Afganistan, dar şi continuarea luptei împotriva ameninţării nucleare şi a încălzirii globale. Le-a vorbit despre credinţa şi hotărârea poporului american, despre generozitatea şi altruismul lui, despre curaj şi voinţă, despre Dumnezeu.

DOI SENATORI AU LEŞINAT
Bulevardul Pensylvannia era cuprins de emoţie. În timpul campaniei şi după ea, Obama a făcut dovada unui excelent vorbitor, dar discursul inaugural de ieri, hotărât şi pătrunzător, a mers la sufletul mulţimii adunate în faţa Capitoliului. Şeful statului le-a arătat drumul pe care Statele Unite îl vor urma în timpul mandatului său, le-a făcut cunoscută percepţia sa asupra societăţii americane, le-a confirmat încrederea care i-a fost conferită în scrutinul prezidenţial, le-a arătat că, prin cooperare, omenirea, dar în speţă America, poate trăi în prosperitate şi pace. În timp ce la Casa Albă se făceau ultimele pregătiri în aşteptarea preşedintelui, Barack Obama, însoţit de familie, de vicepreşedinte, Joseph Biden, şi soţia acestuia şi de o suită numeroasă de agenţi de securitate au intrat în Capitoliu pentru a participa la un prânz organizat în cinstea noului preşedinte al Statelor Unite. Două sute de invitaţi - oameni importanţi din stat - au luat parte la eveniment. Un eveniment nelipsit însă de surprize. Senatorii Edward Kennedy (77 de ani) şi Robert Byrd (91 de ani) au leşinat în timpul prânzului organizat în incinta Congresului american. Ted Kennedy, care a suferit o intervenţie pe creier pentru îndepărtarea unei tumori canceroase, se afla la masă cu senatorul John Kerry. La un moment dat, Kennedy a început să acuze convulsii, care au durat câteva minute, au anunţat corespondenţii de presă. Preşedintele Barack Obama l-a însoţit afară, după care s-a întors alături de invitaţii săi. Potrivit CNN, Kennedy a fost transportat la spital. Ulterior, potrivit Associated Press, senatorul Kennedy, aflat la spital, era conştient şi răspundea singur întrebărilor medicilor. Cât despre Byrd, purtătorul său de cuvânt, Jesse Jacobs, a declarat pentru LA Times că senatorul a fost mutat în biroul său de la Capitoliu şi că începuse să-şi revină. "Byrd a fost afectat de boala lui Kennedy. Ei sunt prieteni foarte apropiaţi", a declarat Jacobs.

PRIMA DUPĂ-AMIAZĂ LA CASA ALBĂ
După încheierea prânzului oficial, preşedintele, Prima Doamnă, vicepreşedintele şi soţia acestuia au defilat, la bordul unor limuzine blindate şi înconjurate de mai multe rânduri de agenţi de securitate, înspre Casa Albă. De două ori, Barack şi Michelle Obama au coborât din maşini pentru a-i saluta pe americani. Camerele de luat vederi au reuşit să surprindă câteva imagini în care soţia preşedintelui părea jenată de vesta antiglonţ pe care o purta sub rochie. Dar nici frigul de afară nu era de neglijat. Oricât de entuziasmată era mulţimea, oricâte aclamaţii făceau oamenii, cuplul prezidenţial a fost nevoit să călătorească, bună parte din drum, la bordul limuzinei blindate.

Mulţimea nu l-a scăpat nici o clipă din ochi pe preşedinte.

Nici spectacolul nu a fost de ignorat. Prin faţa Casei Albe fanfare şi dansatori au defilat ca-ntr-o prosperă zi de sărbătoare. Imaginile transmise de canalele de televiziune erau năucitoare. Camerele de filmare au reuşit să surprindă chiar şi momentul în care, parcă nerăbdătoare, Michelle Obama abia aştepta să urce scările noii sale reşedinţe.

MUNCĂ LA SCENĂ
Mulţi dintre cei care s-au înfiinţat încă de luni în Zona Zero s-au retras, în fiecare seară, către case, hoteluri, guri de canal. Ca de nicăieri, sute de muncitori bine dotaţi au început să descarce baraje rutiere din beton, au blocat arterele principale ale oraşului, marcând traseul paradei inaugurale. Au început să amenajeze corturile de unde participanţii la eveniment s-au alimentat cu apă şi au găsit o sursă de căldură, au demarat amenajările tribunelor din care spectatorii să urmărească parada. Un zum-zum incredibil, muncitori cu spor la muncă, acţionând cu viteză incredibilă, contracronometru, pentru a pregăti marea scenă de ieri.

 

Bush şi greaua moştenire

George W. Bush îi lasă noului preşedinte multe dosare neînchise, iar istoricilor, sarcina de a judeca cei opt ani ai preşedinţiei sale, începută cu atentatele de la 11 septembrie 2001 şi încheiată cu cea mai gravă recesiune de la criza din anii 1930.

Bush a început două războaie, Irak şi Afganistan, cele două fronturi ale "războiului împotriva terorismului", declanşat după 11 septembrie. Serviciile statului au eşuat în faţa uraganului Katrina. Bush l-a îndepărtat pe Saddam Hussein, dar şi-a înstrăinat aliaţi istorici şi a iritat o mare parte a lumii musulmane. Osama ben Laden nu a fost prins. "Nu mi-am vândut sufletul pentru a fi popular. Când mă voi întoarce acasă şi mă voi uita în oglindă voi fi mândru de ceea ce văd", a spus Bush.

 

AFP a prezentat principalele reproşuri:

Economie - Reproş: Bush a eşuat în faţa semnalelor de alertă, a încurajat dereglementarea care a provocat turbulenţele financiare şi criza. A risipit excedentul bugetar moştenit, dar i-a lăsat lui Obama un deficit de peste o mie de miliarde de dolari. Apărare: Administraţia a recunoscut pericolele, dar s-a lovit de inerţia Congresului. A luat măsuri "extraordinare" pentru a împiedica o criză mai gravă. Acestea, precum şi costul războiului, al luptei împotriva terorismului au agravat deficitul. Dar securitatea ţării primează.

Irak- Reproş: Bush a trecut peste opoziţia marilor aliaţi pentru a invada Irakul, fără mandat ONU şi cu motive eronate. Apărare: Serviciile de informaţii s-au înşelat cu privire la armele de distrugere în masă şi a existat ulterior o rezoluţie ONU. Reunind o coaliţie de circa 50 de state, SUA au eliberat 25 de milioane de irakieni.

Afganistan - Reproş: Bush a trimis forţe în Irak şi nu în Afganistan, permiţând astfel talibanilor să se reconstituie. Apărare: Statele Unite i-au eliberat pe afgani şi se pregătesc să îşi dubleze efectivele militare până în vară.

Iran - Reproş: O dată cu refuzul de a începe dialogul, Iranul continuă să sfideze comunitatea internaţională prin activităţile sale nucleare. Apărare: Bush a format o alianţă internaţională şi foloseşte mijloace de presiune sporită asupra regimului iranian.

Lupta Împotriva terorismului - Reproş: Închisoarea de la Guantanamo, practicile secrete, folosirea torturii la interogatorii, scandalul Abu Ghraib au subminat autoritatea morală a Statelor Unite. Apărare: Statele Unite "nu practică tortura". Guantanamo, programele secrete au împiedicat noi atentate împotriva SUA. Statele Unite acordă ajutor internaţional şi "oamenii continuă să creadă că America simbolizează libertatea".

• Mihaela Mătăchiţă

Toţi oamenii preşedintelui

Veteran al scenei politice americane, senatorul Joe Biden, noul vicepreşedinte al Statelor Unite, este un expert în probleme internaţionale, dar restul echipei Obama, cu câteva excepţii, va fi reprezentat de oameni tineri, mai energici şi mai familiarizaţi cu tehnologia decât membrii Administraţiei Bush.

Joseph R. Biden Jr, născut la 20 noiembrie 1942 într-o familie catolică din Scranton (Pennsylvania, est), are 35 de ani de experienţă în Camera Superioară a Congresului SUA, unde a fost preşedinte al Comisiei de Afaceri Internaţionale. Începutul carierei sale politice a fost marcat de moartea într-un accident rutier a soţiei şi fiicei. Doar cei doi fii au supravieţuit. În prezent, Beau (39 de ani) este ministrul Justiţiei în statul Delaware, iar Hunter (38 de ani) este avocat la Washington. Joe Biden şi actuala soţie, Jill, au o fiică în vârstă de 27 de ani. Având uşi deschise în toate marile capitale, competenţa sa în politică externă oferă credibilitate preşedintelui.

Obama a desemnat pentru echipa sa personalităţi marcante, cunoscute pentru experienţa lor, printre care Hillary Clinton la Departamentul de Stat, Robert Gates la Departamentul Apărării, Jim Jones la Securitatea Naţională, Timothy Geithner la Trezorerie, Lawrence Summers la Consiliul Economic. Toţi membrii noii Administraţii vor lucra până târziu şi vor începe ziua devreme, duminica putând fi şi ea zi de muncă. Multe dintre cele 3.300 de persoane desemnate de Obama să ocupe un post în Administraţia sa au vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani şi fac parte din elita produsă de universităţile americane din nord-est. Este de aşteptat ca barurile să fie mai pline, iar bisericile mai goale. Dar "dacă vrei un prieten la Washington, ia-ţi un câine", spunea, odată, Harry S. Truman.

• Mihaela Mătăchiţă

320 de mii de călători au fost înregistraţi, la ora 08:00, la metroul din Washington
2 milioane de persoane au asistat la depunerea jurământului
200 de invitaţi au luat parte la dejunul oficial de după învestitură