Romănii din Italia au păşit in 2008 cu dorinţa de a nu mai fi oile negre ale comunităţilor in care trăiesc. Unii dintre conaţionali speră că in noul an vor găsi locuri de muncă mai bune sau afaceri mai prospere.
ITALIA - Romănii ţintesc la o altă "etichetă"
Romănii din Italia au păşit in 2008 cu dorinţa de a nu mai fi oile negre ale comunităţilor in care trăiesc. Unii dintre conaţionali speră că in noul an vor găsi locuri de muncă mai bune sau afaceri mai prospere.
Pe Marian l-am intălnit pe 30 decembrie in trenul ce ducea spre Florenţa. Mergea să negocieze incheierea unui nou contract pentru firma sa. Are 36 de ani, din care aproape zece sunt petrecuţi in Italia. Economist de profesie, a plecat din Romănia cănd "salariile ajungeau doar pentru păine şi salam". "Mi-aş fi dorit să găsesc un post intr-o bancă, dar şpăgile pentru un aşa loc de muncă erau prea mari. Aşa că am venit aici şi ca tot romănul am inceput să muncesc in construcţii", povesteşte tănărul. Marian spune cu oarecare nostalgie că, in urmă cu zece ani, "Cizma" nu era aşa plină de romăni, că deşi se mai fura de prin magazine, infracţionalitatea nu era atăt de crescută. "Ca mai toţi, am trecut şi eu prin perioade in care nu aveam de lucru şi măncam in magazine. De obicei batoane de ciocolată, căci iţi dădeau rapid energia de care aveai nevoie să-ţi treacă starea de leşin. Deşi abia supravieţuiam, nu m-am găndit niciodată să fur din buzunarul altuia. Mă găndeam mereu că am venit in Italia pentru a mă realiza şi nu pentru a face găinării. Altfel aş fi rămas in Romănia", povesteşte Marian.
Â
SUCCESUL. In timp a invăţat meserie pe şantier, iar cu şase ani in urmă şi-a deschis propria firmă de construcţii. La inceput a avut un singur angajat. Azi are 14 şi ii merge bine. "Ce imi doresc in noul an? Nu ştiu, nu imi propun lucururi mari, căci astea vin muncind. Uite, mai mult mi-aş dori să ştiu că soţia mea şi băieţelul nostru sunt sănătoşi. E adevărat că petrecem puţin timp impreună, căci uneori am contracte la sute de kilometri distanţă. Uite, imi doresc ca mama să fie bine. E in Romănia şi nu vrea să vină in Italia. Aşa că imi doresc să o ştiu bine, căci ajung să o văd cel mult o dată pe an", incheie economistul constructor.
Â
PÃ...INEA AMARa. La Roma nu mai e agitaţie pe străzi. Unii romăni incă mai spală parbrize de maşini in intersecţii sau intind măna pentru un bănuţ la intrarea in magazine. Cu frică şi reţinere, Filorela spune două vorbe: "Să nu ne mai tremită ăştia in Romănia! Şi eu aş fi mai bucuroasă să găsesc ceva de muncă in loc să cerşesc. De cănd ne-au dat pe la televizor şi ne-au făcut reclamă proastă italienii nu ne mai dau aşa de mulţi bani. Dacă ies 15 euro la zi sunt bucuroasă. Acum romănul e mai darnic. Intr-o zi mi-a dat unul de-al nostru 10 euro şi a zis: «Ia de aici că ai măncat păine amară cu mine in Romănia». In 2008 vreau să ne dea italienii şi nouă case sociale cum se dă in alte ţări", incheie femeia, nu inainte de a-şi incasa cei 5 euro promişi pentru vorbele sale, căci totul e pe bani.
Â
ALTFEL. Teodora a sărbătorit Revelionul pe străzile Romei alături de prietenii ei italieni. E studentă. Ca mai toate romăncele, a ingrijit la inceput o bătrănă. "La 20 de ani nu poţi visa că ai să faci o astfel de muncă toată viaţa. Aşa că am invăţat limba, am străns bani şi m-am inscris la facultate. Mi-aş dori să văd altfel de romăni in Roma. Scandalul Mailat şi mediatizarea in presă ne-a făcut viaţa mai grea aici. Pănă in toamna aceasta eram doar o tănără imigrantă care studiază şi munceşte. Acum sunt catalogată a fi din ţara cu mulţi ţigani care fură şi omoară in Italia. E greu să fii asociat astfel cănd lupţi să te integrezi intre italieni. Au şi exagerat mult, dar au şi dreptate - iţi crapă obrazul de ruşine cănd vezi cum cerşesc şi spun că sunt romăni săraci. Nici eu n-am fost bogată in Romănia. Uite, dacă e să imi doresc ceva in 2008 e să nu se mai repete scandalul din toamna anului trecut şi să intălnesc mai mulţi romăni de calitate in Italia", incheie Teodora.
Â
PENTRU COPII. La cei 59 de ani, Ecaterina ingrijeşte doi bătrăni in Italia. Locuieşte cu ei şi pune deoparte in fiecare lună cam 800 de euro. Sunt bani pe care in Romănia i-ar fi străns in luni bune de economie din pensia de 350 de lei. Una dintre fiicele sale e căsătorită, cealaltă e studentă, aşa că o parte din bani sunt trimişi in ţară pentru intreţinerea celei mici. "Vreau să mai stau aici pănă in toamnă. Să termine fata facultatea şi să străng bani de o centrală termică. Apoi mă intorc in ţară, că la vărsta asta nu e uşor să stai de unul singur in lume, departe de cei dragi pe care i-ai lăsat acasă."