Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nominalizarea lui Victor Ponta ca premier, acordul semnat între acesta şi preşedintele Traian Băsescu, precum şi discuţiile privind formarea noului Guvern al României sunt în continuare subiect de analiză pentru presa străină.
“Multă putere, dar puţin spaţiu pentru noul Guvern al României”, scriu jurnaliştii austrieci de la Der Standard. “Ponta va avea probleme să unifice politica de austeritate dictată de FMI cu politica socială promisă în campanie. Preşedintele Băsescu a înţeles mesajul transmis de Ponta: cine va ridica sabia, de sabie va muri. Numirea lui Ponta în funcţia de premier a detensionat situaţia politică din România. Lui Ponta nu-i este recomandat nici să ridice sabia în propriile sale rânduri. Partenerii de coaliţie, naţional-liberalii, nepotriviţi ideologic cu social-democraţii, îi vor cere să renunţe la multe. Unele ministere au fost deja confiscate. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, încă analizează faptul că Băsescu nu a fost suspendat şi încă nu poate să preia fotoliul prezidenţial. Este trist că UDMR nu se află la guvernare, şi din cauza Guvernului de la Budapesta. Pe de altă parte, pentru a revigora economia, premierul ar trebui să impună funcţionari profesionişti în locul unor politicieni ineficienţi. În caz contrar, absorbţia fondurilor europene va fi în continuare minimă. Experienţa a arătat că presiunea partidului îşi arată la final efectul. Iar Ponta este considerat un sacrificat al aparatului politic”, consideră Der Standard.
Din Germania, Der Westen şi Freie Presse subliniază că “în preajma Crăciuniului, rivalii din elita politică românească au pus capăt conflictelor”. “Premierul Ponta a anunţat că a semnat cu preşedintele Traian Băsescu un acord de cooperare pentru binele României. Din acord reiese că părţile implicate vor renunţa la jigniri şi la apelative din lumea animalelor. Conflictul dintre Băsescu şi Ponta a otrăvit atmosfera politică a ţării în ultimele luni. Înaintea alegerilor câştigate de coaliţia lui Ponta cu 68%, Băsescu şi-a numit rivalul 'porc' şi 'mincinos notoriu'”, mai scriu publicaţiile citate.
De la Budapesta, Magyar Nemzet scoate în evidenţă că preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost votat din nou al doilea om din stat şi va ocupa în continuare funcţia de preşedinte al Camerei Superioare a Parlamentului. Cotidianul Nepszabadsag îşi îndreaptă atenţia către ”România, cea ipocrită”. “Invitarea UDMR la guvernare a generat un val de antipatie. Tot mai mulţi români solicită o schimbare în relaţia majoritate-minoritate. Să mulţumeşti maghiarilor pentru oraşele frumoase din Ardeal nu este un lucru la ordinea zilei. Tot mai mulţi politicieni folosesc naţionalismul ca pe o unealtă electorală”, scrie nol.hu.
Nepszava consideră că “guvernarea comună PSD-PNL a creat un conflict la Bucureşti”. “Nu doar Parlamentul este suprapopulat, ci şi Guvernul, care a ajuns de la 20 la 27 de miniştri. Ziua de miercuri a adus o ceartă între UDMR şi USL. În ciuda acordului semnat de cele trei părţi după referendum, Crin Antonescu s-a opus cooptării UDMR la guvernare, motivând că din momentul semnării până la aflarea rezultatelor alegerilor multe lucruri nu au evoluat în spiritul acordului, ceea ce a dus la anularea ei din perspectiva PNL. Ponta şi Kelemen au confirmat acordul semnat. Ponta nu a atacat UDMR, în timp ce Kelemen Hunor a anunţat că după alegeri Antonescu a inserat noi condiţii pentru UDMR”, scrie Nepszava.
“Tendinţe autoritare”
În Elveţia, Neue Zurcher Zeitung propune o paralelă între situaţia politică din România şi Ungaria în contextul evenimentelor din 1989. Sub titlul “Cu comunismul în cap - tendinţe autoritare în estul Europei”, semnatarul analizei Cyrill Stieger consideră că “România trăieşte în acest moment una dintre cele mai mari crize politice de la căderea dictatorului Ceauşescu în decembrie 1989”. “Lupta pentru putere dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta paralizează de luni întregi ţara şi depăşeşte limitele disputei dintre doi politicieni. În tentativa Guvernului de a pune mâna pe justiţie şi de acapara puterea au fost încălcate regulile democratice şi principiile statului de drept. Faptul că judecătorii CCR, care nu au decis pe placul lui Ponta, au fost catalogaţi drept servitorii lui Băsescu dovedeşte deficitul de democraţie şi cât de puţin este preţuită descentralizarea puterii”, consideră Cyrill Stieger.
“Ungaria crease deja o tensiune similară. Premierul Viktor Orban şi partidul său Fidesz au recurs la schimbări majore după ce au obţinut două treimi la alegerile din 2010. Pentru asta a fost nevoie de o nouă Constituţie, iar ea a fost promulgată într-o viteză nemaiîntâlnită până atunci. Fidesz a catalogat schimbarea Constituţiei drept trecerea cu adevărat de la comunism la democraţie. Fidesz a adoptat legi noi care pot fi schimbate doar printr-o majoritate de două treimi, dar nici o coaliţie nu va reuşi să mai obţină un astfel de scor prea curând. Reforma statului realizată după viziunea Fidesz este ireversibilă”, scrie NZZ.
Privilegiaţii au devenit profitorii
Jurnalistul elveţian încearcă să scoată în evidenţă motivele pentru care conflictele politice din România şi Ungaria sunt purtate aproape fără eventualitatea unui compromis. El pune acest lucru pe seama schimbului de Putere de la sfârşitul anilor 80. “În Ungaria nu a avut loc o revoluţie, opozanţii au negociat paşnic schimbul de putere, astfel elita politică comunistă a reuşit să îşi păstreze funcţii cheie în politică, economie şi justiţie. Privilegiaţii de atunci au devenit imediat profitorii privatizării statului. Orban vede în misiunea sa de astăzi o eliberare a Ungariei de comunişti şi o reformare a ţării pe baze creştin-naţionale. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Slovenia, unde premierul de astăzi încearcă să elibereze ţara de presupuşii supravieţuitori ai elitei politice comuniste”, comentează autorul.
În opinia sa, “în România au fost funcţionari comunişti de rang secundar care au reuşit să ajungă la putere prin debarcarea lui Ceauşescu. Spre deosebire de Cehoslovacia, în România schimbul de putere nu a avut loc cu adevărat şi nici ruptura de vechiul sistem. La Bucureşti au lipsit tradiţiile democratice, care pot fi puse pe seama faptului că în perioada postbelică în ţările din sudul şi estul Europei au dominat regimurile instabile şi autoritare. Înainte de 1989, în România nu au existat dizidenţi şi nici comunişti reformatori. Orice tentativă de opoziţie a fost sufocată din start de Securitatea Ceauşistă. Nici o ţară din Europa de Est nu a avut o moştenire atât de grea precum România”.
“Cu cât o victorie în alegeri este mai clară, cu atât cresc pretenţiile la putere şi există pericolul unor tendinţe autoritare. Interesele personale vor fi impuse fără nici o rezervă. Opoziţia va fi împinsă la margine. Un consens între partide este catalogat imediat ca o slăbiciune. Politica în Ungaria şi România este marcată de confruntări, nicidecum de o egalitate a intereselor. Urmările sunt polarizarea ideologică şi scindarea politică a societăţii. Abisul dintre dreapta şi stânga depăşeşte sfera politicului. Încă există politicieni care văd justiţia drept o unealtă a puterii, aşa cum o făceau comuniştii. Ei se consideră deasupra legii. Fidesz marşează pe ideea că ei sunt singurii care reprezintă voinţa poporului, astfel că adversarii politici sunt catalogaţi inamici ai statului. Ponta va schimba ţara după propria sa viziune. Prin aderare, România şi Ungaria au preluat legislaţia UE, însă vom mai avea de aşteptat până la schimbarea culturii politicii şi a mentalităţii în ţări fără tradiţie democratică. Alegerile şi schimbările de Guverne nu sunt suficiente, în condiţiile în care comunismul a lăsat urme adânci în minţile cetăţenilor.
Dacă luăm în considerare moştenirea istorică, atunci, în ciuda repercusiunilor şi a tensiunilor sociale, procesul de transformare a României a fost un succes. Conflictele etnice nu au existat doar în Balcani, însă datorită implicării forţelor politice şi a dorinţei populare pentru o revenire în Europa, acestea s-au soluţionat fără evenimente majore. Uniunea Europeană este în continuare un mijloc de presiune eficient. În cazul României, UE a transmis clar că ambiţiile politice de partid nu sunt o justificare pentru încălcarea principiilor statului de drept. Ponta şi Orban au renunţat la multe puncte după criticile aprige venite de la Bruxelles. Din motive economice, ei nu îşi permit să nesocotească criticile de la UE. O democraţie funcţională ar trebui să forţeze politicienii să respecte regulile jocului, chiar şi atunci când UE nu joacă rolul de poliţist”, notează autorul.
Paralele
“În România persistă euforia din tabăra lui Ponta după victoria de la alegeri. În Ungaria, bucuria iniţială s-a transformat deja în deziluzie. Tentativele de acaparare a puterii sunt aceleaşi, întrebarea rămâne dacă vor reuşi să schimbe în bine viaţa populaţiei. Este lăudabil faptul că, atât în Ungaria, cât şi în România, Curtea Constituţională a avut puterea să respingă anumite iniţiative legislative. Judecătorii se opun încă intervenţiilor motivate politic. Ar fi un succes dacă justiţia din România ar ieşi mai puternică din această luptă politică pentru putere. Pentru asta e nevoie de o viziune. Rămâne sub semnul întrebării dacă Ponta deţine una”, concluzionează Cyrill Stieger în NZZ.
